Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, sâmbătă, 11 februarie 2023, în biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, din satul Bârjoveni, comuna Secuieni, județul Neamț, a avut loc slujba de pomenire a academicianului Răzvan Theodorescu, descendent pe linie maternă a acestei comunități.
Această slujbă a fost o ofrandă de recunoștință și mulțumire adusă înaintea lui Dumnezeu de credincioșii acestei parohii, pentru faptul că domnul academician a demonstrat cu mândrie în decursul vieții că își are originea în această localitate.
Încă de la mutarea bunicilor la cele veșnice, acesta a făgăduit că se va implica în demararea și desfășurarea amplului proiect de renovare a bisericii din sat. Concret, această promisiune a fost înfăptuită între anii 2003-2010, perioadă în care a ocupat și funcția de ministru al culturii. În această perioadă, și nu numai, a efectuat vizite pentru a se asigura de bunul mers al lucrărilor, ce au fost supervizate de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, pe atunci arhiereu-vicar. Domnul academician Emil Răzvan Theodorescu a avut o relație permanentă și roditoare cu Înaltpreasfinția Sa, buna desfășurare a lucrărilor datorându-li-se întru totul, după cum reiese și din reportajul de televiziune „În pași prin Romanul de altădată”.
Întâmplarea face ca la acest ceas omagial, între cei prezenți să fi fost un cadru militar, care și-a desfășurat stagiul militar, în anul 1992, într-un loc des frecventat de domnul academician. Intrând în dialog cu tânărul de atunci, domnul Răzvan Theodorescu a aflat cu mare bucurie că acesta era un consătean de pe meleagurile copilăriei sale:
„- De unde ești tinere ?
- De la Roman!
- Da?! .. și mai concret?
- De prin comuna Secuieni.
- Și totuși?(spuse Academicianul)
- Din Bârjoveni!
- Păi eu am crescut și copilărit acolo, mă bucur să mai cunosc pe cineva care este de acolo, îmi aduc aminte de năstrușniciile ce le făceam, de Moș Costică (Grădinaru), de Tanti Maria (Grumeza) si alții.”
Și timp de aproximativ 5 luni de zile din acea clipă venea zilnic la ora 11:10 ,,…și-mi aducea câte o sacoșă cu ceva de mâncare’’, mărturisește astăzi tânărul de atunci.
Unii apropiați ai familiei mărturisesc că pe când era doar un copil, familia îl ducea pe domnul academician la un profesor particular ce stătea în Roman, pentru a învăța istoria, iar profesorul le spunea că nu a mai văzut un copil așa deștept și studios, la un moment dat recunoscând că nu mai are cunoștințe pe care să i le transmită.
Toate aceste amintiri frumoase, rămân adânc sădite în inima acestei comunități, care se alătură celor care îl poartă în rugăciunea lor, cerând lui Dumnezeu mântuirea sufletului său.
Pr. paroh Pantilimon Bogdan–Gheorghe
