Prima zi din luna mai a anului 2000, când Ortodoxia universală serba a doua zi de Paște, va avea întotdeauna o semnificație aparte pentru Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, deoarece reprezintă momentul în care s-a adăugat întru slujire șirului vrednicilor ierarhi care au transmis neîntrerupt harul apostoliei în istorica eparhie a Romanului. Desăvârșindu-și formarea monahală la școala duhovnicească a marilor părinți spirituali ai mănăstirilor din inima Moldovei, într-o perioadă când Biserica din spațiul românesc trecea prin grele încercări, apoi cristalizându-și formarea intelectuală în capitala culturală a Europei, la școala iscusiților teologi de la Institutul „Saint Serge”, arhimandritul Ioachim Giosanu era întruchiparea sintezei binecuvântate dintre spiritualitatea răsăriteană și rigoarea elocinței  occidentale. Calitățile sale duhovnicești și intelectuale, puterea de înțelegere teologică, spiritul vizionar și activitatea împlinită timp de un deceniu în spațiul misionar occidental, l-au recomandat membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care l-au învestit cu harul arhieriei pentru a păstori împlinind lucrarea apostolică în calitate de arhiereu vicar al Episcopiei Romanului.

Cei 23 ani care au trecut de la acel eveniment au arătat faptul că alegerea sa într-o zi de Paște nu a fost întâmplătoare, căci așa cum Sărbătoarea Învierii aduce bucurie duhovnicească și lumină în inima celui care s-a ostenit cu nevoința postului, tot astfel și Eparhia Romanului, după perioada postdecembristă, avea nevoie de un ierarh care să desăvârșească lucrarea pastoral-misionară, administrativ-canonică și social-filantropică, răspunzând totodată, cu promptitudine și eficiență, exigențelor timpului. De peste două decenii, lucrarea neobosită a Ierarhului se vede împlinită în numeroase paliere ale misiunii ecleziastice care reflectă direcția nouă și înnoitoare imprimată de un om ancorat în realitatea unor timpuri de tranziție, mereu capabil să răspundă cu elocință provocărilor, dar care și-a păstrat întotdeauna mintea și inima preocupate de prezența lui Dumnezeu, gândind și simțind sub inspirația sfinților, în ritmul inefabil al Ortodoxiei.

Bisericile construite sau restaurate, parteneriatele încheiate cu diferite instituții ale statului, grija pentru învățământul teologic, centrele social-caritabile înființate, cuvântul adresat credincioșilor în diferite ocazii sau în cărțile publicate la Editura Filocalia, imnurile închinate sfinților români, slujbele săvârșite în toate colțurile eparhiei, prezența sa în mijlocul preoților și credincioșilor, a oamenilor suferinzi sau însetați de cuvântul lui Dumnezeu, importanța acordată celui aflat în nevoie, toate sunt rezultatul complexei lucrări a Ierarhului pe care astăzi îl omagiem și sunt imaginea unei eparhii dinamice, în care preoții învestiți cu harul slujirii își împlinesc vocația cu conștiinciozitate, iar credincioșii sunt rodul binecuvântat al rugăciunii și lucrării lor misionare. Ocrotit de rugăciunile mijlocitoare ale Sfintei Parascheva și călăuzit de imaginea părinților duhovnicești pe care îi poartă cu recunoștință în panteonul sufletului său, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a reușit să dea unitate și coerență complexei lucrări întreprinse în Arhiepiscopia Romanului și Bacăului.

La ceas aniversar, colaboratorii de la Centrul eparhial, cinul monahal și clerul bisericesc, fiii și fiicele duhovnicești ai Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului aduc, în această binecuvântată zi, mulțumire și recunoștință lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra eparhiei și a Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, rugându-L, totodată, să primească jertfa neobosită a arhiereului Său, să-i dea sănătate, păstorire îndelungată, timp cu har pentru desăvârșirea lucrării și conducerea turmei pe calea mântuirii.

Întru mulți și binecuvântați ani, Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim!