Pelerinaj al credincioșilor Parohiei „Sf. Trei Ierarhi” din Bacău, în Republica Moldova

În perioada 19–21 octombrie 2026, Parohia „Sfinții Trei Ierarhi” din Bacău a organizat, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, și cu sprijinul Centrului de pelerinaje eparhial, un pelerinaj duhovnicesc, istoric și cultural în Republica Moldova. Pe parcursul celor trei zile, credincioșii au vizitat mănăstiri, monumente istorice și obiective reprezentative pentru patrimoniul cultural și spiritual al acestui ținut românesc.

Prima zi

Pelerinajul a început la Mănăstirea Vărzărești, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, una dintre cele mai vechi vetre monahale din Basarabia, atestată documentar în anul 1420, în vremea domnitorului Alexandru cel Bun.

A urmat Mănăstirea Hîncu, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, întemeiată în anul 1678 de marele stolnic Mihalcea Hîncu, într-un cadru natural deosebit, la poalele Codrilor Moldovei.

Programul zilei a continuat cu vizitarea complexului vinicol Mileștii Mici, renumit pentru galeriile sale subterane întinse pe zeci de kilometri și pentru colecțiile de vinuri care păstrează tradiția viticulturii moldovenești.

Ziua a doua

Cea de-a doua zi a început la Mănăstirea Condrița, situată într-un cadru natural pitoresc, în apropierea Chișinăului, un așezământ care păstrează mărturii ale vieții monahale și ale istoriei sale zbuciumate din perioada regimului sovietic.

Pelerinii au vizitat apoi Mănăstirea de maici „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” din Suruceni, atestată documentar în anul 1785. Aici s-au închinat la o părticică din moaștele Sfântului Cuvios Antipa de la Calapodești, primită în anul 1999 de la Mănăstirea „Schimbarea la Față” din Valaam, Rusia. Un moment important din istoria recentă a mănăstirii îl reprezintă descoperirea, la 10 iulie 2018, a trupului neputrezit al Episcopului Dionisie Erhan, în timpul unor lucrări de consolidare. Cunoscut pentru viața sa duhovnicească și activitatea pastorală, acesta a fost trecut în rândul sfinților în urma hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 25 octombrie 2018.

Următorul popas a fost la Mănăstirea Curchi, întemeiată în anul 1773, unul dintre cele mai reprezentative ansambluri monahale din Basarabia, cunoscut pentru arhitectura sa deosebită și pentru cele cinci biserici. După suferințele și transformările din perioada sovietică, mănăstirea a cunoscut un amplu proces de restaurare și renaștere a vieții monahale.

În continuare, credincioșii au vizitat Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”, situată în valea râului Răut, un important sit arheologic și istoric, cu vestigii ale unor civilizații succesive, complexe rupestre și așezări vechi.

Ultimul obiectiv al zilei a fost Castelul Mimi, din localitatea Bulboaca, un important complex vinicol a cărui istorie începe la sfârșitul secolului al XIX-lea. Acesta este legat de personalitatea lui Constantin Mimi, om de stat și promotor al viticulturii moderne, și reprezintă astăzi un reper al patrimoniului arhitectural și vitivinicol al Republicii Moldova.

Ziua a treia

În ultima zi, pelerinii au vizitat centrul orașului Chișinău, unde au descoperit obiective arhitecturale, culturale și istorice reprezentative pentru capitala Republicii Moldova.

Ultimul popas duhovnicesc a fost la Mănăstirea Căpriana, una dintre cele mai vechi vetre monahale din Basarabia, atestată documentar în anul 1429. De-a lungul veacurilor, mănăstirea a avut un rol important în viața spirituală și culturală a Moldovei istorice, devenind un simbol al credinței ortodoxe și al continuității tradițiilor românești.

Pe tot parcursul pelerinajului, credincioșii au fost însoțiți de preoții slujitori ai parohiei, părintele Marian Gliga și părintele Mihai-Flavius Balaban, care au coordonat momentele de rugăciune și reculegere și le-au oferit participanților informații despre istoria și semnificația locurilor vizitate.

Dincolo de valoarea istorică și culturală a obiectivelor descoperite, acest pelerinaj a fost un prilej de rugăciune, comuniune și îmbogățire sufletească, oferindu-le credincioșilor posibilitatea de a redescoperi frumusețea Ortodoxiei și bogăția tradițiilor românești păstrate de ambele maluri ale Prutului. (Pr. B.M.F.)