Din soborul slujitorilor care au însoțit în rugăciune pe cei doi ierarhi, au făcut parte preacuviosul părinte arhimandrit Nicolae Dănilă, exarhului mănăstirilor și schiturilor din Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, părintele Ciprian Eugen Ciuche, protopop al Protopopiatului Bacău, preacucernici părinți din administrația eparhiala, preoți și diaconi invitați.

În cuvântul adresat credincioșilor la finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul a vorbit despre originea istorică a sărbătorii Acoperământul Maicii Domnului, precizând faptul că evenimentul petrecut în veacul al nouălea ne amintește de calitatea de mijlocitoare a rugăciunilor creștinilor înălțate către Fiului Său:

„În veacul al nouălea, în cetatea Constantinopolului Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a fost văzută de către credincioșii care se rugau în Biserica Vlahilor din cartierul Vlaherne la o priveghere în care așteptau și cereau mila lui Dumnezeu și ajutorul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Și cei care se rugau atunci au văzut cum în văzduh Maica Domnului stătea la rugăciune acoperind poporul cu Sfântul Omofor. Lucrul care s-a păstrat și a fost vestit peste veacuri până în zilele noastre și ne încredințează și pe noi că ori de câte ori venim în Biserică înaintea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și o chemăm în rugăciune cu multă credință, ea se roagă împreună cu noi pentru că așa a promis atunci când s-a despărțit de Sfinții Apostoli, că va merge la Fiul ei, însă nu va pregeta și nu se va despărți de poporul creștin, ci toate rugăciunile făcute cu credință, ea le va duce înaintea Fiului Său. Deci Maica Domnului de câte ori noi ne rugăm, stă la rugăciune împreună cu noi”. 

De asemenea, Preasfinția Sa a vorbit despre Acoperământul sau Omoforul Maicii Domnului ca fiind relicva sfântă care a stat la originea veșmântului arhieresc (omoforului), element vestimentar încărcat de simbol purtat inițial de împărații bizantini, apoi intrat în uzul vestimentar eclesial:

„Omoforul are legătură cu un veșmânt vechi pe care îl purta Împăratul Bizanțului și a fost preluat ulterior în vestimentația episcopilor, mai ales a Arhiepiscopului din Constantinopol. El, din punct de vedere duhovnicesc și liturgic, simbolizează oaia cea pierdută, de aceea episcopul așează pe umeri acest veșmânt, această bucată de veșmânt care se numește omofor. Însă împărații bizantini purtau acest veșmânt când intrau în sălile de judecată pentru a arăta autoritatea și puterea de care se bucurau. Când purtau acest omofor pe umeri, împărații aveau dreptul să judece și să condamne la viață sau la moarte. După ce Împăratul Constantin cel Mare, prin Edictul de la Mediolanum, a dat libertate creștinismului și biserica s-a dezvoltat, s-a îmbogățit, s-a înfrumusețat și podoabele sale și veșmintele au cunoscut o dezvoltare. De atunci, când episcopii erau trimiși să slujească în diverse regiuni ale Imperiului, împăratul le dădea omoforul lui ca simbol al puterii cu care intrau în bazilica care era biserica, adică biserica de astăzi, dar odinioară era Casa Împăratului, locul unde se făceau judecățile. Iar noi, astăzi, în amintirea acestui lucru de demult, venim în Casa lui Dumnezeu, în Casa Împăratului Ceresc, pentru a face judecată cu sufletul nostru. Și avem nevoie de mila sa, pentru ca nu cumva, datorită păcatelor pe care, ca oamenii, le săvârșim, să aflăm sentință de vinovat, să fim condamnați. Noi sperăm ca mila lui Dumnezeu să fie cea care să își arate fața către noi. De aceea cerem ca omoforul Maicii Domnului să se întindă și să ne acopere pe toți”.

În încheierea cuvântului său, Preasfințitul Părinte Teofil a subliniat faptul că prin rugăciunile înălțate către Maica Domnului în Acatistul Icoanei Ierusalimitissa, creștinii cer mijlocirea și purtarea ei de grijă:

„Cerem ca Maica Domnului să mijlocească dreptatea lui Dumnezeu, nu după păcatele noastre, ci după mila și iubirea Fiului Său. De aceea, ori de câte ori privim la această icoană a Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului și rostim în rugăciune, bucură-te bucuria noastră, acoperă-ne pe noi cu Sfântul Tău, omofor sau acoperământ, noi cerem ca Maica Domnului să fie judecătoare între noi și Fiul ei, dar să ne acopere cu Sfântul acoperământ, adică păcatele pe care le-am săvârșit să fie iertate și dezlegate, și avem credință că acest lucru îl face Maica Domnului”.

La finalul Sfintei Liturghii au fost oferite diplome de vrednicie Stavroforei Magdalena Budeanu, stareța Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului” de la Valea Budului, doamnei Cristina Ionela Breahnă-Pravăț, Președintele Consiliului Jundetean Bacău, dar și unor reprezentanți ai instituțiilor centrale și locale, precum și unor cadre didactice ale Școlii Postliceale Sanitare Sanity Bacău.

Preacuvioasa maică Stavroforă Magdalena Budeanu, stareța Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului”, a mulțumit celor doi ierarhi pentru slujire și binecuvântare, preoților, autorităților centrale și locale, precum și pelerinilor veniți pentru împreună rugăciune la hramul de la Valea Budului.

Tot în această zi a fost săvârșită și slujba Acatistului Icoanei Maicii Domnului Ierusalimitissa, de către cel doi ierarhi împreună cu soborul slujitorilor, înaintea icoanei cu același nume aduse la acest moment de sărbătoare de la biserica Parohiei Măgura din Protopopiatul Bacău.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Corului Diaconia al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. (Pr. Valentin Băltoi)