Luni, 1 iunie, a fost oficiată Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Schitul Lapoș, din apropierea orașului Dărmănești, cu prijejul reînființării acestui istoric așezământ monahal.
Din soborul preoților slujitori au făcut parte preacuviosul părinte arhimandrit Nicolae Dănilă, Exarhul Mănăstirilor și Schiturilor din Eparhia Romanului și Bacăului, preacucernicul părinte protopop Costel Mareș, Protopopiatul Moinești, părintele inspector eparhial, Constantin Răzvan Popovici, alături de alți preoți și diaconi.
La acest moment de înaltă trăire duhovnicească au luat parte autoritățile locale ale orașului Darmănești, dar și numeroși credincioși și pelerini, sosiți de la primele ore ale dimineții pentru a se bucura împreună de prima slujbă săvârșită în acest loc după 176 de ani de la încetarea vieții monahale.
După citirea Sfintei Evanghelii, cuvântul de învățătură a fost ținut de către părintele inspector eparhial Constantin Răzvan Popovici, care a evidențiat lucrarea permanentă și mântuitoare a Sfintei Treimi în viața noastră.
La final, părintele exarh a evocat importanța reînființării Schitului și istoricul acestuia:
„De câțiva ani de zile au fost făcute memorii pentru aducerea la viață a acestui așezământ, așezat la umbra acestui munte, care astăzi seamănă cu muntele Sinaiului. Uitându-mă la frățiile voastre, asemenea celor ca au așteptat de odinioară pe Moise să coboare, și noi ne bucurăm astăzi de acest reînceput, privind spre cer, către cei care acum peste trei sute de ani au slujit pe aceste meleaguri și care astăzi stau alături de Dumnezeu. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, prin mijlocirea Preasfințitului Părinte Teofil și cu sprijinul autorităților locale și a sfințiilor voastre se adaugă în această zonă încă un altar de slujire, reînființându-se astăzi, în ziua Praznicului Sfintei Treimi, Schitul Lapoș, un loc binecuvântat de Dumnezeu și plin de istorie. Vedem astăzi că puțini tineri decid să purceadă pe calea monahală, puțini părinți își mai îndrumă copiii, dar cu toate acestea Dumnezeu are grijă de toate și iată că astăzi El a rânduit ca părintele protosinghel Efrem Docan, să primească această responsabilitate, deloc ușoară, a îngrijirii acestui așezământ monahal.
Această venire a sa nu este una întâmplătoare întrucât, în 1738, un alt călugăr, ieromonahul Ioil, printr-o descoperire a Sfintei Treimi, a primit ascultarea de a veni din Neamț în aceste locuri pentru a ridica o mănăstire. Astfel, cel pe care îl considerăm astăzi întâistătător în acest așezământ, cere Sfântului Pahomie de la Gledin, Episcop al Romanului, ale cărui sfinte moaște se regăsesc la Schitul Pocrov, județul Neamț, să plece și să vină aici pentru a face o sihastrie.
Călăuzit de Dumnezeu pune bazele acesteia cu hramul Sfintei Treimi, iar iată, astăzi, părintele Efrem, care provine dintr-un din schiturile care aparțin mănăstirii Neamț, dă viață acestui așezământ. Primește astăzi o lucrare destul de anevoioasă și grea, dar îi trasmit spre nădejde cuvintele Mântuitorului Care spune: „Eu sunt cu voi în toate zilele vieții voastre”.
Dacă îl avem pe Hristos, cine este împotriva noastră? Dacă îl avem pe Dumenzeu cu noi, niciun fir de păr nu se va clătina. Acest lucru îl vedem și noi aici întrucât acum ceva timp aici era un morman de pietre și pământ, dar cu voia lui Dumnezeu astăzi se redeschide acest lăcaș de cult, unde frățiile voastre v-ați strâns, ceea ce ne arată că și Hristos este aici cu noi. Bucurie mare în cer se face în acest moment în locul în care părințiii care au slujit aici și care au privegheat neîncetat, au ridicat rugăciuni către Dumnezeu pentru acest lăcaș și comunitățile din acele timpuri și care au vărsat lacrimi de pocăință, privesc spre noi și iau parte la acest moment duhovnicesc”.
În continuare, părintele protopop Costel Mareș a mulțumit preoților prezenți, autorităților locale pentru sprijinul acordat și credincioșilor pentru participarea la acest moment duhovnicesc deosebit.
De asemenea, domnul Constantin Toma, primarul orașului Dărmănești a transmis celor prezenți bucuria acestui eveniment istoric și deosebit pentru comunitatea locală:
„Mulțumesc Bunului Dumnezeu și Înaltpreasfinției Sale pentru marea binecuvântarea pe care ne-a oferit-o prin aprobarea reînființării acestui schit, care nu reprezintă o simplă și sinceră dorință personală, ci una a întregii comunități. Cunoaștem cu toții ce oameni au fost aici, ce credință a ținut acest loc, unde s-a deschis o poartă către cer și către Dumnezeu și care, acum 176 de ani, a fost închisă. De aceea, astăzi resimțim cu toții o mare bucurie prin faptul că s-a săvârșit Sfânta Liturghie și consider că am participat nu doar noi, cei prezenți astăzi, ci și cei ale căror morminte au fost și sunt strajă Schitului Lapoș”.
