Miercuri, 4 noiembrie, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, și Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, au oficiat slujba Parastasului pentru Arhiepiscopul Eftimie Luca (1984-2014) la împlinirea a 12 ani de la trecerea sa în veșnicia lui Dumnezeu.

În atmosfera de rugăciune și comuniune, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a evocat aspecte din viața și activitatea vlădicăi Eftimie ”cel Bun”, reliefând rolul pe care acesta l-a avut în istoria recentă a acestei eparhii. Totodată, Înaltpreasfinția sa a vorbit despre importanța reamintirii vieții și activității predecesorului său pe scaunul vlădicesc de la Roman, precizând faptul că pomenirea celor adormiți este semnul recunoștinței față de înaintași:

„Iată că au trecut 12 ani fără Înaltpreasfințitul Eftimie și parcă acești 12 ani ni se par ca o zi care a trecut și ca straja noapții, cum spune Psaltirea. Și, într-adevăr, timpul se compactează atâta vreme când avem comuniune cu cei plecați dintre noi, pentru că aceștia care au plecat rămân înscriși în panteonul sufletului nostru. La câteva răstimpuri din an el este pomenit și îl aducem în imaginea ochilor noștri, nu trupești, ci sufletești. Cu ochiul de gând, cu ochiul care nu adorme niciodată, prin acela vedem pe cei care au plecat dintre noi și pe care i-am iubit pentru calitățile lor excepționale. Pomenirea morților ne aduce comuniunea. Pomenirea morților ne aduce mulțumire, și arătăm mulțumirea față de cei care ne-au fost păstori, care au fost învățători ai noștri, și care s-au dus la Domnul. Pomenirea lor înseamnă că noi suntem pecetea apostoliei lor, a celor care au plecat dintre noi, și aceasta ne bucură”. 

În cuvântul său, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a vorbit despre calitățile Arhiepiscopului Eftimie, remarcând în special dragostea și grija sa față de patrimoniul spiritual și material al Eparhiei Romanului și Bacăului:

„Au rămas multe amintiri de la Arhiepiscopul Eftimie, multe împliniri, mulți preoți care și astăzi își fac sacerdoțiul, prin faptul că au fost hirotoniți prin mânile Înaltului Eftimie, ierarhul acestei parhii, și care, deocamdată este considerat cel mai longeviv episcop care a stat pe scaunul vlădecesc de la Roman, în șiragul celor peste 70 de episcopi care au fost aici. El este unul dintre păstrătorii acestui patrimoniu de la Centrul Eparhial și acesta este meritul lui, pentru faptul că el a păstrat patrimonul spiritual, patrimonul edilitar, patrimonul gospodăresc și mai ales cel vechi, al urmașilor și urmașilor noaștri, fiind vorba de colecții întregi de icoane, de cărți vechi și de muzee. În ceea ce mă privește, ca cel care am avut această șansă de a urma în scaunul episcopal de aici, am găsit acest capitol foarte bine pus la punct, pentru faptul că el iubea trecutul, își iubea țara, își iubea biserica, îi iubea pe tot înaintașii lui. De aceea el rămâne un episcop nepereche, având această calitate de a fi marcat timpul în care și-a dus viața. Iar astăzi, făcându-i pomenirea, legăm rugăciunile noastre la dragostea lui Dumnezeu pe care a avut-o pentru el”.

În încheierea cuvântului său, Înaltpreasfinția Sa rememorat momentul alegerii sale în treapta de ierarh al Eparhiei Romanului și Bacăului și legătura frățească pe care a avut-o cu predecesorul său:

„El a fost un părinte fără pereche, a marcat activitatea frumoasă, spirituală, culturală, intelectuală și administrativă a acestei eparhii, cum n-a fost nimeni altul. În ceea ce mă privește, am și datoria sacră de a-l cinsti pentru că a fost cel care m-a propus Sfântului Sinod și Sfântul Sinod m-a desemnat să-i fiu urmaș aici, în scaunul vlădicesc de la Roman. [...] De memoria lui, de cuvintele lui, ne aducem permanent aminte, unele rămânând paradigmatice, și de aceea este foarte frumos când ne aducem aminte de cei care ne-au lăsat atâtea bunuri și noi ne bucurăm astăzi și avem confortul necesar pentru a continua activitatea sau a marca timpul nostru pe care ni l-a dat Dumnezeu să-l trăim și să-l marcăm în viața noastră efemeră”.

La final, părinții slujitori la Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” au împărțit prinoase celor prezenți, în amintirea ierarhului de vrednică pomenire, Eftimie Luca.