Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului și la inițiativa domnului ec. Ștefan Șilochi, primar al orașului Târgu-Ocna, în perioada 2-6 februarie 2017, o delegație formată  din ing. Gheorghe Baciu, primar al stațiunii Slănic-Moldova, părintele Protoiereu Ioan Bârgăoanu, părintele Daniel Iordan, secretarul Protoieriei Onești, însoțiți de preacucernici preoți din cele două orașe, pr. Vasile Panțîru, pr. Cătălin Ilie, pr. Dănuț Nechita, pr. Sorin Postelnicu și pr. Valentin Cojocaru, a vizitat o serie de localități din Ucraina și Biserici ortodoxe. Această vizită a fost posibilă prin mijlocirea Consulatului General al României la Odessa, Ucraina, reprezentată de dr. Emil Rapcea, Consul General, care a și dialogat cu Biserica Ortodoxă Ucrainiană, respectiv Episcopul Diodor de Ijensk, desemnat de Mitropolitul Agatanghel să se ocupe de inițierea parteneriatului între instituții. Adevărat pelerinaj de suflet în care am fost binecuvântați și primiți de Înaltpreasfințitul Agatanghel, Mitropolitul Odesei și Izmailului, sub jurisdicția căruia se află și cele trei localități, ne-am rugat pentru pacea celor două țări, Ucraina și Rusia, aflate din nefericire într-un conflict militar prelungit, iar vizita a urmărit și crearea unui parteneriat trainic în domeniul turismului religios. Dealtfel, prin strădania personală a d-lui primar, ec. Ștefan Șilochi, s-a reușit înfrățirea cu două dintre orașe, Avangard și Cetatea Albă, așezări cu un deosebit potențial cultural-religios și turistic.

Primul popas l-am făcut în orașul Bilgorod-Dnistrovskîi, loc cu o rezonanță deosebită pentru români. Drept mărturie a trecerii timpului găsim aici Cetatea Albă, ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, oglindită în apa Nistrului ce întâlnește Marea Neagră. Legendele spun că după ce fosta așezare românească a căzut în mâna turcilor, s-ar fi încercat trecerea la mahomedanism a întregii populații, însă fără succes, episod istoric amintit astăzi doar de ruina unui minaret, ce a supraviețuit veacurilor. Însă cel către care se îndreaptă rugăciunile tuturor locuitorilor Cetății Albe este Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, negustor din Trapezuntul veacului al XIV-lea, care a primit cununa cea nevestejită a muceniciei, lângă Marea Neagră, în Cetatea Albă. După cum ne-a relatat protopopul Cetății Albe, părintele Rustic, pe locul care se crede a fi altarul său de jertfă se ridică astăzi o frumoasă biserică, a cărei atracție principală îl constituie un izvor socotit vindecător de boli și în care zilnic se îmbăiază zeci de credincioși. Plecăm din acest loc binecuvântat însoțiți de refrenul imnului acatist „Sf. Ioane cel Nou mare mucenice al lui Hristos, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!” și cu gândul la Cuvioasa Parascheva, Ocrotitoarea acestui Sfânt locaș.  După ce am gustat din izvorul de apă sfințită ne continuăm periplul nostru duhovnicesc.

În următoarele două zile (4 și 5 februarie) am făcut cunoștință cu unul dintre cele mai încântătoare locuri din sudul Ucrainei, marele oraș-port la Marea Neagră, Odessa. Ospitalitatea de care ne-am bucurat din partea IPS Agatanghel, în calitate de gazdă, a fost întregită de bucuria întâlnirii cu d-l Emil Rapcea, Consulul General al României, la Odessa, care cunoaște foarte bine zona Văii Trotușului și a Slănicului, în nenumărate rânduri fiind oaspete al ei. Întregită astfel cu încă un membru, delegația românească din eparhia Romanului și Bacăului a ținut să transmită, din partea IPS Ioachim, cele mai calde urări Întâistătătorului Odessei, care tocmai își serba onomastica. Mitropolitului Agathanghel i-a fost înmânată o icoană cu reprezentarea Sf. Cuvioase Maici Parascheva, în semn de prețuire și frățietate, arătate de către IPS Ioachim, pentru Biserica soră a Ucrainei. Preoții români au avut cinstea de a liturghisi alături de un sobor numeros ( aproximativ 300 de preoți) sub protia IPS Agatanghel, dimpreună cu opt arhierei. Printre altele, în cuvântul său de învățătură Mitropolitul a ținut să precizeze semnificația profundă a acelei zile de 5 februarie, căci acum au fost aduse de la Muntele Athos la Odessa și puse spre închinare, moaștele Sf. Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, față de care credincioșii din Odessa manifestă o evlavie deosebită. Nu au lipsit nici referirile la relațiile de frățietate dintre Arhiepiscopia Kievului și Patriarhia Română, dovada acesteia fiind și prezența noastră la aceste evenimente memorabile pentru marea metropolă. După Sf. Liturghie delegația noastră a participat la o agapă creștină oferită de către IPS Agatanghel, Mitropolitul Odessei și Izmailului, la care au participat autoritățile laice și religioase locale, ambasadori, consuli și personalități culturale. Seara s-a încheiat cu o vizită la Opera din Odessa, una dintre cele mai mari din Europa.

După aceste zile foarte dense, în care am reușit să legăm atâtea prietenii cu gazdele noastre, ne-am îndreptat la final spre orașul Avangard, în trecut o fostă suburbie a Odessei. Priveliștea noii așezări este dominată de impresionanta biserică cu hramul Sf. Victor, sărbătorit alături de Sf. Mina și Vichentie, pe 11 noiembrie. Prăznuirea nu este deloc întâmplătoare, căci principalul ctitor al lăcașului de închinare și al întregului oraș a purtat numele mucenicului din trupul căruia a curs sânge și lapte. Pentru viitor, locuitorii vor înălțarea unui monument, prin care să-și exprime dragostea față de binefăcătorul lor, o inimă uriașă din centrul căreia țâșnesc lumini ale dragostei, tot acest ansamblu dorindu-se a fi vizibil din spațiu. Însoțiți de d-l primar Serghei  Hrustovsky și având-o drept ghid pe d-na directoare, am vizitat moderna școală a orașului, în care peste 376 de elevi dezleagă tainele vieții și ale credinței. Sălile pline de vocile copiilor, ne aduc aminte de îndemnul Mântuitorului de a-i lăsa să vină la El, Hristos-Lumina cea adevărată, ca modele pentru înaintarea noastră pe calea mântuirii. În această atmosferă ne despărțim cu greu de prietenii noștri, nu înainte de a-i invita să cunoască la rându-le, frumusețile naturale și spirituale ale țării noastre.

Făcând bilanțul celor patru zile petrecute în frumoasele ținuturi din sudul Ucrainei, putem afirma că am reușit să punem început bun în păstrarea și întărirea relațiilor de frățietate deja existente, între cele două Arhiepiscopii, pe teritoriul cărora se află localitățile mai sus menționate. De asemenea, promovarea turismului religios constituie pentru aceste așezări o șansă, în condițiile în care foarte mulți oameni sunt dornici de a-L găsi pe Același Hristos pretutindeni, în toate bisericile. Chiar dacă acum Ucraina traversează momente triste ale existenței sale istorice, impresionează prin credința și dragostea locuitorilor săi, materializată în prezența nenumăratelor biserici, ce adăpostesc de multe ori moaște de sfinți, odoare de neprețuit pentru toți pelerinii ce doresc să-și îmbunătățească viața duhovnicească. Imaginea rândului de persoane, închinându-se moaștelor Sf. Pantelimon, rând format pe câțiva kilometri, rămâne emblematică pentru experiența de neuitat, pe care am încercat să o relatăm prin intermediul acestor gânduri.  

O personalitate marcantă a periplului nostru a fost Episcopul Melchisedec Ștefănescu, despre care ne-a vorbit atât de frumos un tânăr preot teolog, din Odessa, profesor la Seminarul teologic din Eparhie. În mod special aducem mulțumiri Înaltpreasfințitului Ioachim, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului, pentru binecuvântarea pe care ne-a dat-o să beneficiem de frumusețea liturgică și arhitectonică a Bisericii Ucrainei. “Slavă lui Dumnezeu pentru toate!” (pr. Daniel Nechita)