În data de 27 februarie 2026, la invitația Administrația Prezidențială, cele mai importante organizații reprezentative din domeniul social, medical și educațional din România au participat la o întâlnire de lucru dedicată analizării principalelor provocări din sectorul social și identificării unor direcții concrete de acțiune pentru îmbunătățirea cooperării instituționale și a situației sociale din țară.
Reuniunea, desfășurată la Palatul Cotroceni, în intervalul orar 10.00–13.00, a avut ca obiectiv facilitarea unui schimb de opinii și bune practici, precum și conturarea unor perspective comune privind întărirea colaborării dintre instituțiile statului și organizațiile neguvernamentale active în furnizarea de servicii sociale. Întâlnirea a fost convocată de domnul Radu Burnete, consilier prezidențial pentru sectorul social și economic, cu aprobarea și avizul favorabil al Președintelui României, Nicuşor Dan.
Cu binecuvântarea și delegarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Patriarhia Română, prin Federația Filantropia, a fost reprezentată la această întâlnire de părintele Ilarion Mâță, consilier eparhial în cadrul Sectorului Social-Filantropic și Misionar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
Prioritizarea finanțării domeniului social
Unul dintre principalele puncte aflate pe agenda discuțiilor a vizat creșterea alocărilor bugetare pentru domeniul social, de la 14% la 20%, în vederea consolidării capacității sistemului de a răspunde nevoilor tot mai complexe ale populației vulnerabile.
A fost subliniată necesitatea stabilirii unor criterii clare și obiective de finanțare, precum și eliminarea dezechilibrelor care favorizează furnizorii publici în detrimentul celor privați acreditați.
Organizarea și extinderea serviciilor comunitare
Participanții au evidențiat nevoia înființării serviciilor comunitare în fiecare primărie și în fiecare comună, pentru a reduce disparitățile majore dintre mediul urban și cel rural.
Distribuția inegală a serviciilor sociale, în special în zonele rurale, rămâne o vulnerabilitate sistemică, care afectează accesul echitabil la sprijin pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilități sau familii aflate în dificultate.
Protecția persoanelor vulnerabile și abordarea bazată pe drepturi
Discuțiile au pus accent pe responsabilitatea publică în garantarea protecției persoanelor vulnerabile și pe necesitatea unei abordări centrate pe drepturile beneficiarilor.
Aplicarea prevederilor Legii nr. 100/2024 privind principiul „finanțarea urmează beneficiarul” a fost menționată ca o măsură esențială pentru eficientizarea sistemului, însă implementarea acesteia este în prezent blocată la nivel administrativ.
Recunoașterea sectorului non-profit ca al treilea pilon național
Furnizorii privați acreditați asigură aproximativ 40% din totalul serviciilor sociale din România, reprezentând peste o mie de servicii și peste 100.000 de beneficiari.
În acest context, a fost formulată propunerea recunoașterii distincte a sectorului non-profit ca al treilea sector național, alături de cel public și cel privat, după modele existente în alte state europene dezvoltate.
Fiscalitate și echitate în tratamentul furnizorilor sociali
Printre problemele semnalate s-au numărat impozitarea clădirilor și terenurilor utilizate pentru furnizarea serviciilor sociale, medicale și educaționale, precum și lipsa unei diferențieri clare între activitatea economică și cea socială non-profit.
În cazul unităților de cult care oferă servicii sociale, s-a atras atenția asupra necesității clarificării aplicării art. 456 din Codul Fiscal.
Criza demografică și carențele sistemului de protecție
Temele abordate au inclus criza demografică, mortalitatea infantilă, situația îngrijirii paliative, sprijinul acordat persoanelor cu dizabilități și deficitul major de centre de zi pentru copii.
În prezent funcționează aproximativ 800 de centre de zi, în condițiile în care analizele de teren indică o necesitate de circa 3.000. De asemenea, s-a evidențiat importanța formării continue a lucrătorilor sociali și a unei abordări integrate a intervenției comunitare.
Contribuția Bisericii la sistemul de asistență socială
„În calitate de consilier social și delegat al Patriarhiei Române, am prezentat datele concrete privind activitatea Bisericii în domeniul social: la nivel național funcționează 817 instituții și servicii sociale, care în anul 2025 au derulat peste 1.300 de proiecte și programe sociale, sprijinind 278.000 de beneficiari.
Am evidențiat trei aspecte majore. În primul rând, situația impozitării unităților de cult care furnizează servicii sociale, problemă ce necesită o clarificare urgentă în raport cu prevederile art. 456 din Codul Fiscal. În al doilea rând, disponibilitatea preoților din toate comunitățile, rurale și urbane, de a se implica activ în sprijinirea persoanelor vulnerabile. În al treilea rând, necesitatea includerii preoților în echipele pluridisciplinare, ca tehnicieni în asistență socială, având în vedere cunoașterea directă a realităților și nevoilor din teren.
Totodată, am exprimat deschiderea pentru parteneriate solide între Patriarhia Română, prin Federația Filantropia, și celelalte organizații prezente. Au fost deja schimbate date de contact, în vederea dezvoltării unor colaborări concrete pentru soluționarea situațiilor de vulnerabilitate din comunități.” - Pr. Ilarion Mâță, președinte al Asociației „Sf. Voievod Ștefan cel Mare - Hârja”, membră a Federației Filantropia a Patriarhiei Române.
Consolidarea dialogului instituțional și perspective viitoare
Participanții au susținut instituționalizarea dialogului dintre stat și sectorul non-profit, precum și schimbarea paradigmei de colaborare în cadrul Sistemului Național de Asistență Socială.
Concluziile întâlnirii urmează să fie prezentate Președintelui României, iar la sfârșitul lunii mai este preconizată o nouă reuniune de evaluare, în vederea analizării progreselor realizate și a transpunerii propunerilor în măsuri concrete.
Întâlnirea a evidențiat existența unui decalaj între strategiile asumate la nivel național și realitatea din teren, dar și disponibilitatea comună pentru construirea unui sistem social mai coerent, echitabil și eficient, în beneficiul persoanelor vulnerabile din România.
