Mănăstirea „Schimbarea la Față” Berzunți

11 Octombrie 2013

Situată la poalele muntelui Savu, în capătul unui fir de vale, sub streaşina pădurii de lângă satul Berzunţi, vechiul schit apare amintit din secolul al XVIII-lea. Documentar, începutul mănăstirii poate fi considerat anul 1809, când locuitorii satelor Poduri şi Cernu şi-au dat acordul şi sprijinul ca ieromonahul Varnava să înceapă dezvoltarea acestei vetre monahale. Până în anul 1833 schitul Savu fusese înzestrat deja cu importante suprafeţe de teren şi păduri. La 1835 era locuit de călugăriţe, apoi de călugări pentru o scurtă perioadă, iarăşi de călugăriţe între 1854-1883. După această dată, desfiinţându-se mănăstirea, a devenit o biserică filială a parohiei Poduri. În 1896 viaţa monahală a fost reluată cu obşte de călugări. În perioada cât aici au vieţuit călugăriţe schitul a cunoscut o relativă prosperitate, fapt pentru care a avut de suferit în mai multe rânduri de pe urma jafurilor tâlharilor.

Este a treia aşezare monahală veche a Episcopiei Romanului.

Situată la poalele muntelui Savu, în capătul unui fir de vale, sub streaşina pădurii de lângă satul Berzunţi, vechiul schit apare amintit din secolul al XVIII-lea. Documentar, începutul mănăstirii poate fi considerat anul 1809, când locuitorii satelor Poduri şi Cernu şi-au dat acordul şi sprijinul ca ieromonahul Varnava să înceapă dezvoltarea acestei vetre monahale. Până în anul 1833 schitul Savu fusese înzestrat deja cu importante suprafeţe de teren şi păduri. La 1835 era locuit de călugăriţe, apoi de călugări pentru o scurtă perioadă, iarăşi de călugăriţe între 1854-1883. După această dată, desfiinţându-se mănăstirea, a devenit o biserică filială a parohiei Poduri. În 1896 viaţa monahală a fost reluată cu obşte de călugări. În perioada cât aici au vieţuit călugăriţe schitul a cunoscut o relativă prosperitate, fapt pentru care a avut de suferit în mai multe rânduri de pe urma jafurilor tâlharilor.

Pentru a contracara distrugerile provocate de aceştia şi pericolul uciderii ce plana asupra vieţuitoarelor, s-au dat câtorva familii loc de casă şi suprafaţă de teren cu condiţia de a asigura paza bunurilor mănăstirii şi securitatea călugăriţelor. Astfel, cu timpul, s-a dezvoltat vatra satului actual care se întinde până aproape de mănăstire. O renaştere semnificativă, sub multiple planuri, a cunoscut schitul începând cu anul 1919, când stareţ era numit Elisei Filibiu. S-a reparat biserica, s-au construit clădiri anexe, s-au recuperat terenuri luate ilegal de ţărani, încât acest stareţ a fost socotit ca al doilea ctitor. Aceeaşi râvnă a depus-o şi stareţul Calistrat Apostol care a reuşit să îndepărteze gospodăriile ţărăneşti ilegale din vecinătatea schitului, să reaşeze vechile şi fireştile rânduieli monahale, dând un nou impuls trăirii duhovniceşti până la următoarea desfiinţare a schitului, din timpul comuniştilor.

După anul 1990 aşezarea monahală a fost readusă la viaţă prin râvna şi spiritul gospodăresc al actualului stareţ Arsenie Voaideş. În timpul său, mănăstirea Sfântul Sava cunoaşte o dezvoltare fără precedent prin restaurarea şi rectitorirea bisericii cu hramul „Schimbarea la Faţă” pictată de Zărnescu Ioan de la Mănăstirea Caşin, a numeroaselor clădiri anexe funcţionale pentru trebuinţele obştii şi a numeroşilor pelerini. S-a recuperat patrimoniul de teren arabil şi forestier, mănăstirea fiind astăzi unul din reperele reprezentative ale Episcopiei Romanului. Deşi numărul vieţuitorilor este de doar 18, slujbele se succed după toată rânduiala mănăstirească, iar din veniturile realizate sunt susţinute acţiuni filantropice pentru hrănirea multor săraci.

Contact:

Mănăstirea „Schimbarea la Față”, Sf. Sava, Berzunți
Comuna Berzunți, Jud. Bacău, 607060,
Stareţ: Protos. Arsenie Voaideș,
Tel.: 0234.33.60.28, mobil: 0768.19.76.28