Pentru poporul român, eroii care și-au sacrificat viața pentru libertatea și independența națională sunt simboluri ale demnității, curajului și iubirii de neam. Ei sunt modele care inspiră respect și recunoștință pentru că mai presus de propria viață au pus binele semenilor și al întregii țări. Eroii nu sunt doar personalități ale căror nume și fapte au fost scrise în cărțile de istorie a neamului, ci repere morale care întăresc sentimentul de unitate, solidaritate și responsabilitate. Ostașii, revoluționarii, luptătorii pentru independență sau oamenii simpli, care s-au opus nedreptăților și abuzurilor, au întruchipat pentru români personalitatea eroului care prin curaj, dăruire și spirit de sacrificiu a fost mereu onorat ca apărător al valorilor naționale în fața pericolelor de orice natură.
De-a lungul istoriei acestui neam, eroul și sfântul au reprezentat modelele fundamentale care au întruchipat cele mai înalte idealuri ce au inspirat modul de viețuire al străbunilor. Jertfa, curajul, demnitatea și credința au fost punctele cardinale care au modelat conștiința colectivă și identitatea națională a românilor mijlocind puterea de a suferi pentru libertatea credinței și neatârnarea națională. Modelul sfântului și al eroului a fost lumina călăuzitoare care a mângâiat sufletul neamului în vremuri de grele încercări și i-a insuflat verticalitatea morală și puterea spirituală. Și eroul și sfântul și-au sacrificat viața pentru o cauză nobilă, unul pentru neam, iar celălalt pentru credință, însă de cele mai multe ori, așa cum mărturisește istoria și cultura națională, cele două simboluri ale luptei cu răul de orice natură s-au întâlnit în mod sublim în persoana sfântului martir, în egală măsură iubitor de neam și de Dumnezeu, de glie și de cer, de țară și de Biserică.
Păstrarea vie a amintirii sacrificiului lor prin participarea la ceremonii militare și religioase, înțelegerea de către tineri a semnificației faptelor eroice, respectarea idealurilor pentru care s-au sacrificat eroii, consemnarea și păstrarea faptelor lor nemuritoare în cartea de istorie a nemului sunt tot atâtea fapte prin care posteritatea le onorează memoria, cultivă respectul față de faptele lor nemuritoare și transmite mai departe valorile pentru care aceștia au luptat. Ele sunt o formă de firească omagiere, dar și un exercițiu de conștiință, menit să nu treacă în uitare amintirea luptei lor pentru dreptate și independență națională. Prin toate aceste forme, recunoștința față de moștenirea lăsată de eroii țării devine vie și activă, dovedind că generația de astăzi nu-și uită trecutul și este hotărâtă să trăiască în spiritul valorilor pe care aceștia le-au apărat cu prețul vieții.
În fața greutăților, poporul român și-a ridicat fruntea împovărată privind spre exemplul eroilor care ne îndeamnă mereu să fim demni și solidari. De aceea, în anumite răstimpuri, cele mai reprezentative instituții ale statului se întâlnesc în comuniune de rugăciune pentru comemorarea eroilor, întărind prin aceasta unitatea între valorile spirituale și cele naționale. Cu respect și recunoștință, Biserica își cinstește eroii neamului considerându-i exemple de jertfă și iubire supremă față de semeni și patrie, și cultivă prin aceasta, în sufletele credincioșilor, respectul față de cei ce s-au jertfit pentru ca noi, astăzi, să fim liberi. De aceea, înaintea monumentelor funerare și a troițelor, sunt înălțate rugăciuni de pomenire a numelor lor nemuritoare și pentru odihna sufletelor celor căzuți pentru apărarea patriei și a credinței neamului, cerând lui Dumnezeu așezarea lor întru odihnă veșnică și lumină neînserată.
Pomenirea eroilor în această zi de mare sărbătoare națională ne arată că jertfa lor se află în legătură profundă cu jertfa Mântuitorului Hristos, că prin dragoste jertfelnică față de neam și credință, sufletele lor s-au înălțat, după modelul lui Hristos, în Împărăția Păcii și că faptele lor sunt expresia celei mai înalte forme de iubire supremă față de aproapele. Legătura simbolică profundă dintre jertfa eroilor și Înălțarea Domnului este expresia iubirii, a sacrificiului și a nădejdii într-o viață care este mai puternică decât moartea. Pomenirea eroilor la această sărbătoare este, astfel, cea mai înaltă formă de convingere că sufletele celor care își sacrifică viața pentru binele altora, se înalță în veșnicia lui Dumnezeu.
În această zi de sărbătoare a demnității neamului românesc, îndemn pe toți fiii și fiicele duhovnicești ai Eparhiei Romanului și Bacăului, români și creștini deopotrivă, să nu uite niciodată sacrificiul înaintașilor și că au înalta responsabilitate de a apăra cu înțelepciune patrimoniul spiritual pe care părinții acestei națiuni l-au câștigat și ocrotit cu prețul suprem al vieții lor jertfelnice.
Dumnezeu să primească jertfa curată a eroilor neamului românesc în Altarul Împărăției Sale, iar nouă să ne dăruiască puterea de a fi urmași destoinici și pricepuți păstrători ai idealurilor pentru care ei au luptat!
Veșnică pomenire eroilor români, din neam în neam!
† IOACHIM,
Arhiepiscopul Romanului și Bacăului
