La București a avut loc miercuri ședința de constituire a Adunării Naționale Bisericești (ANB), care va funcționa în perioada 2026-2030 ca organism central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române. Ședința a fost precedată de o slujbă de Te Deum oficiată în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei de Preasfințitul Părinte Iachint de Pacific, Episcop vicar al Episcopiei Australiei și Noii Zeelande, la care, alături de ceilalți membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, au participat și ierarhii Romanului și Bacăului: IPS Părinte Arhiepiscop Ioachim și PS Părinte Episcop-vicar Teofil Trotușanul.
Din partea eparhiei Romanului și Bacăului au fost desemnați pentru a face parte din Adunarea Națională Bisericească domnul arhitect Constantin Amâiei, prof. univ. dr. ing. habil. Valentin Zichil, prorector pentru programe de învățământ și activități studențești la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău și pr. Eduard Vasile Cozma.
Membrii Adunării Naționale Bisericești au vizionat slujba prin intermediul transmisiunii video, din Aula Magna „Teoctist Patriarhul”.
Patriarhul României a deschis apoi ședința de constituire a Adunării Naționale Bisericești, după cum informează Agenția de Știri Basilica a Patriarhiei Române. Preafericirea Sa a susținut un cuvânt duhovnicesc despre sfinții zilei și epoca lor.
„Pomenim doi sfinți mari, care sunt rugători în ceruri, Sfântul Ierarh Iachint de Vicina și Sfânta Teofana Basarab. Ne rugăm lor ca să binecuvinteze lucrările de constituire a Adunării Naționale Bisericești și lucrările Sfântului Sinod”, a spus Părintele Patriarh Daniel.
Preafericirea Sa a amintit că Sf. Ier. Iachint a întemeiat Mitropolia Țării Românești în timpul mișcării isihaste din secolul al XIV-lea, mișcare din care au făcut parte și membri ai familiei domnitorului Țării Românești.
„Mitropolitul Iachint de Vicina era isihast și fiii domnitorului Basarab I, mai ales Sfânta Teodora, devenită mai târziu Monahia Teofana, au fost rugători”, a precizat Părintele Patriarh Daniel. Prin aceasta vedem o vocație pentru isihasm a poporului român, care se va arăta de-a lungul istoriei mai mult sau mai puțin în diferite epoci, până în secolul al XVIII-lea, când la Mănăstirea Neamț au fost peste 1000 de călugări din mai multe țări, majoritar ortodoxe.”
Preafericirea Sa a pomenit mișcarea paisiană, care a răspândit traducerea Filocaliei în slavonă cu sprijinul monahilor români, și munca deopotrivă științifică și duhovnicească a Sf. Pr. Mărturisitor Dumitru Stăniloae, care a tâlcuit pentru contemporani Filocalia – realități care demonstrează că ortodocșii români au avut un rol important în păstrarea și promovarea tezaurului duhovnicesc al Ortodoxiei universale.
***
Adunarea Națională Bisericească este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice și patrimoniale.
Este formată din câte trei reprezentanți ai fiecărei eparhii – un cleric și doi mireni – delegați de Adunările Eparhiale, pe termen de patru ani. Ei pot fi delegați pentru cel mult două mandate.
Președintele ANB este Patriarhul României. Ierarhii Sfântului Sinod participă la lucrările Adunării Naționale Bisericești. În categoria organismelor centrale deliberative mai sunt Sfântul Sinod și Sinodul permanent.
