- Curtea Constituţională a menţinut statutul orei de Religie ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun, aflată în planul-cadru de învăţământ şi în oferta educaţională a şcolii.
- Curtea Constituţională a modificat un singur aspect referitor la procedura de participare a elevului la ora de Religie, şi anume pe baza unei cereri de înscriere.
Consiliul Consultativ al Cultelor din România a constatat că decizia Curţii Constituţionale a valorificat următoarele principii:
- statutul constituţional particular al învăţământului religios, organizat şi garantat în şcolile de stat, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult (art. 32 alin. 7 din Constituţia României);
- dreptul părinţilor şi tutorilor de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine (art. 29 alin. 6 din Constituţia României),
- importanţa libertăţii de religie şi conştiinţă, care implică în mod necesar iniţiativa proprie a persoanei în toate problemele care privesc religia şi conştiinţa (pct. 19 al motivării deciziei Curţii Constituţionale nr. 669/2014, în interpretarea art. 29 alin 1 din Constituţie).
1. Pornind de la convingerea comună că ora de Religie promovează valorile spirituale perene şi comportamentul uman paşnic şi responsabil în familie şi societate, Consiliul Consultativ al Cultelor din România a adoptat apelul comun intitulat LUMINĂ PENTRU VIAŢĂ. Importanţa orei de Religie pentru educaţia copiilor şi tinerilor (Anexă).
2. Consiliul Consultativ al Cultelor din România solicită Parlamentului României ca, în adoptarea prevederilor legale care urmează să pună în aplicare Decizia Curţii Constituţionale nr. 669/2014 şi să completeze art. 18 alin. 2 teza I din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, să aibă în vedere şi următoarea propunere:
Art. 18 alin. 2 teza I: Înscrierea sau reînscrierea elevului pentru a frecventa ora de Religie se face prin cerere scrisă a elevului major, a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor; schimbarea acestei opţiuni sau retragerea se face tot prin cerere scrisă a elevului major, a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor.
Motivare
Prin această formulare, va fi respectată decizia Curţii Constituţionale a României şi facilitată înscrierea pentru participarea elevilor la ora de Religie, întrucât:
- participarea elevului la ora de Religie se face în urma exprimării dorinţei persoanei îndreptăţite legal, conform libertăţii de conştiinţă;
- se ţine cont de caracterul de disciplină aflată în trunchiul comun al orei de Religie;
- pentru părinţi, se evită obstacolele birocratice şi umilitoare, precum reînscrierea anuală sau pe cicluri de învăţământ;
- în plan administrativ, şcolile nu mai trebuie să gestioneze, anual sau pe cicluri de învăţământ, aproape două milioane de cereri de înscriere.
Consiliul Consultativ al Cultelor din România este o organizaţie de natură etică, socială, autonomă, apolitică, non-guvernamentală, fără personalitate juridică şi non-profit formată din:
- Biserica Ortodoxă Română
- Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara,
- Biserica Romano-Catolică,
- Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică,
- Arhiepiscopia Bisericii Armene
- Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România,
- Biserica Reformată din România,
- Biserica Evanghelică C.A. din România,
- Biserica Evanghelică Lutherană din România,
- Biserica Unitariană din Transilvania,
- Biserica Creştină după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România,
- Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul mozaic,
- Cultul Musulman din România.
Potrivit prevederilor Statutului Consiliului Consultativ al Cultelor din România, începând cu 1 martie 2015, preşedinţia Consiliului va fi preluată pentru o perioadă de un an de către Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică).
Secretariatul Consiliului Consultativ al Cultelor din România
***
ANEXĂ
LUMINĂ PENTRU VIAȚĂ
Importanța orei de Religie pentru educația copiilor și tinerilor
(Apelul Consiliului Consultativ al Cultelor din România – 28.02.2015)
1. Religia constituie parte integrantă şi definitorie a culturii europene. Fără cunoştinţele referitoare la aceasta nu putem înţelege istoria şi cultura acestui continent. De aceea, în aproape toate ţările europene, Religia se predă în cadrul sistemului de învăţământ public.
2. Copiii și tinerii au dreptul constituțional de a participa la orele de Religie, drept redobândit prin jertfa tinerilor care au mărturisit în decembrie 1989 că „există Dumnezeu”, prin aceasta revenindu-se la tradiţia sănătoasă a poporului român, eminamente religios.
3. Religia este lumină pentru înțelegerea universului şi a vieții, ca dar al lui Dumnezeu, pentru a promova valorile familiei, ospitalităţii, dreptăţii, păcii, solidarităţii, înţelegerii și comuniunii între oameni.
4. Credința în Dumnezeu este cea mai mare zestre spirituală pe care Familia, Biserica, Școala și Comunitatea o pot transmite copiilor, pentru că ea îi ajută pe tineri să facă deosebire între valori eterne și valori efemere, şi le formează personalitatea, învăţându-i să cultive bunătatea şi omenia, iubirea de Dumnezeu şi de semeni, recunoştinţa faţă de generaţiile trecute şi responsabilitatea faţă de prezent şi de viitor.
5. Valorile oferite de educaţia religioasă sunt reper spiritual esențial şi liant existențial între toate cunoştinţele dobândite prin studiul celorlalte discipline școlare.
6. Predarea Religiei în Şcoală are valențe educaționale profunde, prin rolul ei formativ în viața copiilor și a tinerilor, demonstrat şi de studiile educaţionale şi sociologice în domeniu. Ora de Religie contribuie la reducerea efectelor negative ale crizei contemporane de identitate şi de orientare,întrucât propune modele viabile de bunătate,sfințenie și conviețuire umană.
7. Educaţia religioasă contribuie la depășirea ignoranței religioase, care poate favoriza atitudini ideologice de intoleranţă.
8. Ora de Religie contribuie la formarea şi cultivarea unei conştiințe vii şi mărturisitoare a valorii eterne a persoanei umane şi la promovarea demnității acesteia în familie şi în societate.
9. Întrucât libertatea reprezintă un mare Dar oferit de Dumnezeu omului, educația religioasă trebuie asumată în mod liber, conform dorinţei părinţilor şi a copiilor. Libertatea însă nu este indiferență spirituală, ci capacitatea omului de a alege valori spirituale, care îmbogăţesc viaţa persoanei şi a comunităţii umane.
10. Cultele doresc o cooperare mai strânsă cu Statul în promovarea unei educații integrale, care uneşte viaţa spirituală profundă cu informarea ştiinţifică bogată, deoarece deficitul de spiritualitate sau de sens existenţial al societăţii tehniciste de astăzi are consecinţe negative pentru orientarea tinerilor în societate.
- See more at: http://basilica.ro/consiliul-consultativ-al-cultelor-din-romania-reafir…
