Binecuvântare arhierească la hramul Parohiei „Sf. Apostoli Petru și Pavel”, Roman

Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul a binecuvântat comunitatea de închinători ai bisericii zidite între 1922 și 1940 cu ocazia vecerniei din ajunul hramului sfântului locaș de cult.

Duminică, 28.06.2026, un sobor numeros de preoți romașcani a oficiat, sub protia Preasfințitului Părinte Teofil Trotușanul, vecernia din ajunul marii sărbători a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, ocrotitorii acestui locaș de cult. În cuvântarea învățătorească de la finalul slujbei de seară, Preasfinția Sa a prezentat activitatea misionară a celor doi apostoli, insistând asupra neputințelor conferite acestora de firea omenească, dar care au fost învinse prin lucrarea misionară harismatică realizată prin cei doi sfinți: 
„Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, și la invitația părintelui paroh Alexandru Daniel Zamfir, am poposit la această frumoasă biserică pentru a-i cinsti pe ocrotitorii ei spirituali, pe sf. Apostoli Petru și Pavel. Prin cei doi stâlpi ai Bisericii, Mântuitorul Hristos a îndeplinit misiunea de a face cunoscută voia lui Dumnezeu și de a-i mântui pe oameni. (...) Vreau să vă aduc în atenție în această seară două mari virtuți lucrate pe parcursul vieții acestora, dar și două lipsuri omenești, pe care le-au cunoscut și ei. Oameni fiind, și noi avem căderi, în fața cărora nu trebuie să deznădăjduim. Sf. Apostol Petru, un om hotărât, posesor al unei experiențe de viață bogate, și al unui caracter dur, indicat și de numele său. Deși acesta  își afirmase în mod repetat credința în dumnezeirea Domnului Iisus Hristos, el fiind cel ce făgăduise că va merge cu El până la moarte, el a fost cel ce s-a lepădat de Mântuitorul când L-a văzut prins și dus la judecată. Poate nu ne-am fi așteptat ca tocmai sf. Petru să fi avut această slăbiciune, el fiind un exemplu pentru ceilalți ucenici. Aceasta s-a întâmplat din îngăduința lui Dumnezeu, ca Petru să cunoască ce înseamnă să ajungă până la iad, să te ridici de acolo, și să-L vezi din nou pe Dumnezeu. Repus în demnitatea de apostol după învierea Mântuitorului, el răspunde cu tot devotamentul întreitei întrebări a lui Iisus ”Petre, mă iubești tu pe Mine?” cu „Da Doamne, te iubesc!”. Mărturia sa omenească, plină de teamă, de șovăire, devenise un răspuns la slava și puterea Învierii. 
Cel de-al doilea apostol, Sf. Pavel, fusese un mare prigonitor al creștinilor. A avut parte însă de o mare descoperire pe drumul Damascului. Domnul Hristos i S-a arătat într-o lumină orbitoare, întrebându-L „Saule, pentru ce mă prigonești? Eu sunt Iisus, pe care tu Îl prigonești. După convertire, sfântul a devenit cel mai prolific misionar, având o râvnă minunată de a-L propovădui pe Hristos Cel înviat. Este cel de-al treisprezecelea apostol. Chiar dacă în lumea de astăzi oamenii caută să pună semnificații numerelor, numărul 13 fiind considerat cel mai adesea nefast, iată că acest număr e de fapt binecuvântat, sf. Pavel fiind posesorul acestuia între apostoli. Învățăm așadar că de multe ori ne lepădăm, păcătuind, asemenea lui Petru, dar, tot asemenea lui, trebuie să ne reafirmăm dragostea pentru Dumnezeu. Răspunsul dumneavoastră, al celor prezenți, este unul afirmativ, dumneavoastră demonstrând că Îl iubiți pe Dumnezeu. De aceea ați înfruntat această zi caniculară, pentru a da acest răspuns petrin: „Da, Doamne, tu știi că Te iubim!” Dacă uneori, dacă uneori, asemenea lui Saul, suntem tari la cerbice, cum Saul credea că lupta lui este una bună, mergând într-acolo, chiar dacă nu e voia lui Dumnezeu, dacă primim semn asemenea lui Saul, să înțelegem că nu trebuie să stăm împotriva lui Dumnezeu. Să ne smerim, ca Pavel, să ne întoarcem hotărâți să îl iubim pe Dumnezeu!”

Părintele paroh Alexandru Daniel Zamfir a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim pentru binecuvântare, Preasfințitului Părinte Teofil pentru slujire, și tuturor participanților la slujbă:
„Valoarea unui moment devine autentică atunci când devine amintire. Păstrăm o frumoasă amintire a acestei zile, în care, sub protia Preasfințitului Părinte Teofil, ne-am adunat cu toții să aducem mulțumire. De fiecare dată am sfătuit enoriașii să nu mai măsoare trecerea vieții în ani, ci în cronica liturghiilor la care participă alături de aproapele, la astfel de popasuri duhovnicești, în care mulțumim lui Dumnezeu, Sfinților Apostoli, Preasfinției Voastre, care anul acesta ați venit să ne bucurați cu acest cuvânt de învățătură, părinților, domnului primar, administrației locale, să mulțumim fiecăruia în parte, pentru că dincolo de toate, au răspuns chemării lui Dumnezeu, ca să fim împreună. Vă rugăm, preasfințite părinte, să transmiteți Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim tot gândul nostru cel bun, plecându-ne genunchii sufletești cu recunoștință”.

La slujbă a participat și părintele protopop de Roman, Dan Alexandru Antoce, și dl profesor Dan Laurențiu Leoreanu, primarul municipiului Roman.

Pr. Amărinii Ionuț Alexandru