Cu adâncă durere în suflet pentru plecarea prematură din această viață a unui slujitor tânăr al Eparhiei Romanului și Bacăului, dar cu nădejde în dragostea Mântuitorului Hristos, Cel ce este Calea Adevărul și Viața, aducem un gând de compasiune tuturor, în aceste clipe de despărțire de unul dintre slujitorii Bisericii noastre: Pr. Ionuț Rusu.
Preacucernici Părinţi,
Mult îndurerată familie,
Ca aleși ai lui Dumnezeu, vorbim lumii despre viața omului ca fiind o zbatere, o luptă, uneori nedreaptă, în care punându-ne încrederea în Dumnezeu, avem convingerea că biruim orice piedică, având a cunoaște răsplata ostenelilor despre care vorbește Sfântul Apostol Ioan: „Şi aceasta este făgăduinţa pe care El ne-a făgăduit-o: Viaţa veşnică!” (I Epistola sobornicească a Sf. Ap. Ioan, 2, 25).
Parcurgem etapele acestei vieții și ne străduim să facem planuri pentru familie, pentru misiunea încredințată, pentru cei dragi și pentru satisfacția personală, însă toate acestea rămân ca un vis, atunci când un accident stupid pune capăt tuturor gândurilor.
Nu acesta era planul părintelui Ionuț, nu știm de ce o clipă a schimbat totul în acest plan, știm însă că avem datoria de a ne strădui să împlinim binele în această viață, pentru ca Dumnezeu să se regăsească în faptele noastre: „Pentru că a Lui făptură suntem, zidiţi în Hristos Iisus spre fapte bune, pe care Dumnezeu le-a gătit mai înainte, ca să umblăm întru ele.” (Efeseni 2, 10).
Acum 10 ani, la sfârșit de septembrie, un tânăr teolog venea în fața Sfântului Altar, angajându-se, plin de vocație, la misiunea sacerdotală a propovăduirii, mărturisirii și trăirii Evagheliei lui Hristos.
L-am hirotonit diacon la Biserica „Precista”, Bacău și, apoi, preot pe seama Bisericii „Sfântul Dumitru” Rățeni, Protopopiatul Moinești, având încredințarea că va împlini cu responsabilitate slujirea la care a fost chemat.
Cu elanul tineresc și dorința de a-și pune amprenta lucrării sale asupra comunității credincioșilor din satul Rățeni, părintele Ionuț a demarat și finalizat construcția unui așezământ social-filantropic și a unei case parohiale.
De asemenea, prin activitatea pastorală și slujirea liturgică, s-a făcut iubit de credincioși și apreciat de confrații săi întru slujire.
Astfel, într-o perioadă, aș putea spune scurtă de pastorație, părintele a lucrat mult, s-a implicat cu toată energia sa, s-a dăruit din tot sufletul și a adunat în jurul său pe toți enoriașii ca într-o mare familie.
În aceste momente de tristețe pentru familia sa, pentru d-na preoteasa Anca Monalissa și fiul său de câțiva anișori, pentru părinții săi, pentru marea familie din Parohia Rățeni și pentru părinții Protopopiatului Moinești, suntem, cu gândul și inima, alături de toți, încredințându-vă de întreaga noastră compasiune și de dragostea noastră părintească exprimată prin rugăciunile pe care le înălțăm către Hristos Domnul ca să așeze sufletul celui ce a plecat, prea devreme, dintre noi în Împărăția Sa cea veșnică.
Iar, Maica Domnului să-i ocrotească sub cinstitul său omofor pe cei rămași nemângâiați!
Veșnică să-i fie pomenirea!
Luni, 01 octombrie 2018,
Acoperământul Maicii Domnului
