Încă de la primele ore ale dimineții, în Altarul de vară al Mănăstirii Runc, un sobor de preacuvioși părinți duhovnici și stareți a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie sub protia preacuviosului părinte arhimandrit Nicolae Dănilă, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Romanului și Bacăului și starețul Mănăstirii „Nașterea Maicii Domnului”-Giurgeni, înălțând rugăciuni de pomenire pentru părintele Serafim, la împlinirea a cinci ani de la trecerea sa în veșnicia lui Dumnezeu. 

La finalul Sfintei Liturghii, în prezența familiei îndoliate, a obștii Mănăstirii Runc și a fiilor și fiicelor duhovnicești ai părintelui Serafim, părintele arhimandrit Andrei Ioniță, cadru didactic la Școala Postliceală din cadrul Liceului Teologic „Episcop Melchisedec” Roman, a adresat un cuvânt comemorativ în care a rememorat câteva aspecte din viața și activitatea părintelui arhimandrit Serafim și a subliniat calitățile duhovnicești, administrative și intelectuale prin care acesta s-a remarcat, de-a lungul celor 18 ani de activitate la Centrul eparhial de la Roman:

„Privindu-i cu recunoștință lucrarea, nu putem decât să dăm slavă lui Dumnezeu pentru darul pe care l-a avut Biserica, prin slujirea sa. A fost un călugăr de o rară dăruire, un model de monahism, de cărturar, de duhovnic, de exarh al mănăstirilor, care a știut să-şi poarte crucea cu demnitate, sacrificiu de sine și multă iubire. Colaborator de nădejde al Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului, Părintele Serafim a fost o pildă de ascultare, de râvnă sfântă, de jertfelnicie, de grijă părintească față de obști, de mănăstiri, de monahi, de poporul lui Dumnezeu. Cuvântul său, fapta sa, sfatul său, toate purtau amprenta unui monah care L-a iubit pe Hristos mai presus de toate. Părintele Arhimandrit Serafim a fost un model al vieții monahale, îmbinând rugăciunea neîncetată cu ascultarea desăvârșită. Viața lui a arătat ce înseamnă „călugăria lăuntrică” – acea luptă neîntreruptă pentru dobândirea Duhului Sfânt. Ca exarh al mănăstirilor, părintele a fost un slujitor smerit și statornic al Bisericii. Colaborarea sa cu Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a fost marcată de discreție, loialitate, devotament și pricepere administrativă, dublate de o adâncă responsabilitate duhovnicească. Fiind un monah cultivat, cu o vastă cultură teologică și generală, a pus tot ce știa în slujba fraților săi, a Bisericii și a păstrat smerenia ca pe o comoară mai prețioasă decât orice dar”.

Apoi, în atmosfera pioasă de rugăciune și reculegere, soborul slujitorilor s-a deplasat la mormântul părintelui Serafim, situat în cimitirul Mănăstirii Runc, unde a fost oficiată slujba Parastasului.

La finalul evenimentului, participanții au primit volume cu semnătura părintelui Serafim, conținând cuvintele pastorale rostite de acesta de-a lungul activității sale, cu prilejul participării la Sfânta Liturghie, în duminici și sărbători.

***

Preacuviosul Arhimandrit Serafim Huzdup s-a născut în data de 17 septembrie 1973, în oraşul Podu Iloaei, jud. Iaşi şi, după finalizarea studiilor liceale, a urmat cursurile Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere a Universităţii din Braşov, obţinând, în anul 1997, titlul de inginer forestier, specializarea silvicultură. În perioada studiilor universitare, a fost apropiat de Mănăstirea Sâmbăta de Sus, frecventând slujbele de aici şi fiind unul din ucenicii vrednicului de cinstire Arhim. Teofil Părăian, pe care l-a însoţit în nenumărate rânduiri la conferinţele ASCOR susţinute în diferite oraşe din ţară.

În anul 1997 a fost primit în obştea Mănăstirii Runc, anul următor a fost călugărit şi hirotonit ierodiacon, iar, în anul 2000, a fost hirotonit ieromonah pe seama mănăstirii. 

A îndeplinit mai multe ascultări, între care cea de bibliotecar şi secretar pe care le-a organizat şi introdus în sistemul digital.

Preacuvioşia Sa a urmat şi cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, Iaşi pe care le-a absolvit în anul 2003, obţinând titlul de licenţiat, iar în perioada 2003-2006 a urmat cursurile postuniversitare, obţinând Diploma de Master în Teologie.

Între anii 2002-2005 a fost numit exarh al mănăstirilor din cadrul Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, iar din 2009 ocupă funcţia de consilier silvic şi agricol la Centrul eparhial, implicându-se cu responsabilitate în gestionarea durabilă a fondului forestier aflat în proprietatea Eparhiei Romanului şi Bacăului.

În urma trecerii sale în veșnicia lui Dumnezeu la data de 12 iunie 2020, trupul său a fost înhumat în cimitirul Mănăstirii Runc.

(Pr. Valentin Băltoi)