Vineri, 16 ianuarie, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a oficiat slujba Stâlpilor pentru prezbitera Lucica Munteanu, soția vrednicului de pomenire preot Dragoș Munteanu, în Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Piatra Neamț.
Având binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a oficiat în Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Piatra Neamț slujba Stâlpilor pentru prezbitera Lucica Munteanu, trecută în veșnicia lui Dumnezeu în noaptea de 13 ianuarie, la vârsta de 75 de ani. În atmosfera de profundă reculegere și durere a membrilor familiei îndoliate, adunați în rugăciune în jurul catafalcului cu trupul neînsuflețit al prezbiterei Lucica, acoperit de buchete de flori însoțite de mesaje emoționante, au fost înălțate rugăciuni de pomenire și de dezlegare.
Împreună cu Înaltpreasfinția Sa s-au aflat în comuniune de rugăciune preoți din administrația eparhială a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, dar și preoți de la altarele sfinte ale orașului Piatra Neamț veniți pentru a pomeni în rugăciune sufletul prezbiterei Lucica Munteanu, soția preotului de vrednică pomenire Dragoș Munteanu, ctitorul sfântului lăcaș nemțean închinat Preacuvioasei Maici Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.
La finalul slujbei Stâlpilor, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a adresat familiei îndoliate și credincioșilor prezenți un cuvânt de încurajare părintească și mângâiere sufletească în care a vorbit despre vocația de mamă și soție a prezbiterei Lucica Munteanu, dar și despre efortul pe care l-a depus în sprijinirea activității misionare a soțului său, preotul Dragoș Munteanu. În viața și chemarea sa, prezbitera Lucica Munteanu și-a împlinit chemarea purtând în inimă pe Dumnezeu și pe membrii familiei sale. Prin osteneala întregii sale vieți jertfelnice, ea a adunat virtuțile evanghelice care au făcut-o exemplu pentru mamele creștine, iar Dumnezeu i-a așezat sufletul său în cer:
„Moartea este un câștig atunci când privim către locul unde ne ducem și nu către locul de unde plecăm. Altfel spus: orice om conștient, atâta vreme ce trăiește în timpul efemer, nu importă ce realizează în această viață, ci direcția în care se mișcă. Or, acest lucru l-a împlinit cu prisosință cea care este în fața ochilor noștri pe catafalc, doamna preoteasă Lucica Munteanu. În cei șaptezeci și cinci de ani cât a lăsat-o Dumnezeu pe acest pământ, ea a privit ca o achimită doar către familie și către Dumnezeu. Prin aceasta, ea a împlinit toată legea și profeții, ceea ce a răspuns Hristos: Să iubești pe Dumnezeu din toată inima ta, iar pe aproapele ca tine însuți [...] Îmi vine în minte pilda Semănătorului, cu semințele care au căzut între spini, pe piatră, lângă drum și pe teren bun. Doamna preoteasă Lucica este pentru cei ce au cunoscut-o îndeaproape, mai ales pentru cei din familia sa, ca o sămânță semănată, prin voința lui Dumnezeu, în cer”.
De asemenea, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a adresat preotului Dragoș Alexandru Munteanu, fiul prezbiterei Lucica Munteanu și al preotului Dragoș Munteanu și consilier eparhial în cadrul Administrației Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, precum și membrilor familiei sale, îndemnul de a se ruga pentru sufletul prezbiterei Lucica Munteanu care și-a regăsit liniștea și împlinirea efortului vieții sale în veșnicia lui Dumnezeu:
„De astăzi, pe voi, copiii și nepoții acestei distinse preotese, vă îndemn părintește să vă imaginați întâlnirea sufletului ei cu preaiubitul său soț, Părintele Dragoș, ctitorul fondator al acestei preafrumoase biserici, cel care a plecat mai devreme la Dumnezeu pentru a pregăti loc pentru ea, dar și pentru voi, atunci când tot El va rândui pentru fiecare plecarea din această Vale a Plângerii. Dat fiind faptul că unii știți iubirea dintre cei doi, (ca familie au fost un exemplu viu, nu numai pentru familiile de preoți, ci și pentru alte familii), vă sfătuiesc să uitați întristarea și vă rog să vă bucurați de bucuria lor din ceruri”.
La final, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a recitat poemul „Cuvântul mamă coboară din Iubire” compus pentru acest moment și dedicat membrilor familiei prezbiterei Lucica Munteanu.
Slujba de înhumare va fi oficiată sâmbătă, începând cu ora 11.00, în Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Piatra Neamț.
***
Prezbitera Lucica Munteanu s-a născut la data de 26.04.1951 în localitatea Berești, com Sascut, jud Bacău.
După ce a absolvit Liceu pedagogic din București, s-a căsătorit în anul 1968 cu teologul Dragos Munteanu (n. 7 decembrie 1944, în localitatea Rășinari, județul Sibiu, fiul preotului dr. Constantin Munteanu, paroh la Biserica "Trei Ierarhi" din Piatra-Neamț). După hirotonia acestuia în preot ea l-a urmat în comunitățile unde a fost delegat de către Chiriarhul locului pentru a împlini lucrarea sa preoțească: Chișcăreni, Popești, Almaș, Sfinții Trei Ierarhi din Piatra Neamț. Din anul 1991 ea a sprijinit lucrarea misionară a preotului Dragoș Munteanu la Parohia „Sf. Cuv. Parascheva” din Piatra Neamț.
În vremelnica și pilduitoarea sa viață, prezbitera Lucica Munteanu a dat naștere la trei copii: Pr. Constantin Ovidiu, Pr. Dragos Alexandru și fiicei Maria Tereza.
În întreaga sa viață, ca soție de preot și mamă, a susținut cu dăruire construcția bisericii parohiale și misiunea soțului său preot, plecat prea devreme în veșnicia lui Dumnezeu la vârsta de numai 66 de ani, și s-a îngrijit de educația celor trei copii ai săi. Ei i se datorează alegerea pictorului Codrescu pentru executarea lucrărilor de pictură a sfântului lăcaș și fondul verde al picturii bisericii. (Pr. Valentin Băltoi)
