Luni, 1 ianuarie 2024, în prima zi a Noului An, când creștinii ortodocși serbează Tăierea Împrejur a Mântuitorului Iisus Hristos şi cinstesc pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman.
La Dumnezeiască Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare oficiată în prima zi a anului 2024, preoți, diaconi și credincioși s-au rugat alături de Arhiepiscopul Romanului și Bacăului pentru a primi binecuvântarea lui Dumnezeu în Noul An.
În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim au fost reactualizate semnificațiile duhovnicești ale sărbătorii Tăierii Împrejur a Domnului și importanța acesteia pentru creștinul de astăzi, dar și despre înnoirea spirituală a celor ce doresc să pună început bun vieții odată cu începerea Noului An. De asemenea, Înaltpreasfinția sa a subliniat faptul că Tăierea Împrejur a Domnului anticipează Botezul creștin, taină prin care primitorul devine membru al familiei duhovnicești a Bisericii: „Îl Evanghelia de astăzi vedem pe Hristos respectând Legea, dar dându-i o nouă conotație, o nouă forță, pentru că ea slăbise, nu mai avea forța aceea care dă viață și putere. Tăierea Împrejur simbolizează Botezul din Legea harului, Legea cea nouă, săvârșit în numele Preasfintei Treimi. În Legea harului, atunci când suntem botezați în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh, înseamnă că suntem afierosiți lui Dumnezeu. Cel care intră în Biserică prin Botez înseamnă că aparține unei familii, așa cum cel care primea tăierea împrejur devenea fiu al lui Avraam și membru al poporului ales, având identitate religioasă și națională”.
Totodată, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a vorbit despre faptul că întruparea Fiului lui Dumnezeu în istorie devine un reper temporal pentru istoria umanității, o axă care influențează și dă identitate faptelor petrecute în timp: „Pruncul era adus pentru a fi tăiat împrejur la opt zile de la naștere pentru că potrivit medicinei, după acest număr de zile în trupul copilului apare vitamina K care coagulează sângele. Tot atunci se punea numele pruncului, practică păstrată și în Legea harului. Așa a primit și Fiul lui Dumnezeu numele de Iisus Hristos, pentru că El S-a întrupat pentru a vindeca lumea de păcat, de moartea spirituală. De atunci au trecut 2023 de ani și la fiecare început de an noi anunțăm anul milei Domnului și de fiecare dată primim încă o șansă de a ne întâlni cu Dumnezeu. Dumnezeu a împărțit timpul în perioade liturgice, fiecare zi de sărbătoare fiind un fragment din timpul mântuitor, cu semnificația și importanța sa. După 2023 de ani, indiferent de starea religioasă a omului, Dumnezeu dorește mântuirea lui, iar lumea și-a orientat istoria după intrarea lui Dumnezeu în timp. Logosul întrupat în istorie este Cel care se așază în mijlocul istoriei, iar istoria lumii pendulează după punerea acestui nume Celei de a doua Persoane a Preasfintei Treimi. Anul milei Domnului așază lumea înainte și după nașterea Sa”.
În finalul cuvântului său, Chiriarhul Romanului și Bacăului a amintit câteva repere din viața Sfântului Vasile cel Mare vorbind despre viața sa aspră, cultura vastă, opera filantropică și mărturisirea ortodoxiei credinței: „Teologia Sfântului Vasile cel Mare este paradigmatică și normativă pentru Biserică încă din secolul al IV-lea. Sfântul Vasile cel Mare este simbolul filantropiei pentru faptul că el este autorul vasiliadelor, iar în puținii ani cât a fost arhiepiscop în Capadocia a apărat ortodoxia credinței, scrierile sale fiind folosite ca fundamente teologice de Sfinții Părinți la Sinodul al II-lea ecumenic de la Constantinopol”.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Paraschevi” a Catedralei arhiepiscopale din Roman.
