Cu adevărat „un dar de la Dumnezeu pentru poporul român”, după cum l-a numit Patriarhul Daniel, părintele Cleopa şi-a pus amprenta asupra spiritualităţii româneşti, fiind o „personalitate simbol a vieţii monahale din ţara noastră”.

Părintele Cleopa a fost un mare misionar prin cuvântul vorbit în predică, prin cuvântul scris, dar și prin felul său de a viețui și felul său de a se purta cu oamenii. Dăruit de Dumnezeu cu nenumărate daruri Părintele Cleopa era mereu rănit de durerile, de suferințele, de bolile și păcatele mulțimilor necăjite și rătăcite ca niște oi fără de păstor (cf. Matei 9, 36), fiind în același timp senin și plin de bunăvoință, milostiv și iertător.

Credincioșii pelerini și toți cei care l-au cunoscut pe Părintele Cleopa au simțit că era „un om al lui Dumnezeu”, milostiv și drept, iubitor de Hristos și de oameni, un om al rugăciunii sfinte și un mărturisitor al dreptei credințe în orice timp și în orice loc, predicând totdeauna pe baza Sfintei Scripturi și a scrierilor Sfinților, devenind astfel un prieten al sfinților și un înțelept părinte-duhovnic al credincioșilor călăuziți pe calea mântuirii.

Admirat și iubit de mulți ierarhi ortodocși români și străini, de preoți de mir și profesori de teologie, de monahi și monahii, de oameni de cultură, de autorități de stat și de simpli credincioși, Părintele Cleopa Ilie era pentru toți una dintre icoanele spirituale cele mai luminoase ale Ortodoxiei românești, a mai spus Patriarhul Daniel la centenarul naşterului Părintelui Cleopa.

Părintele Cleopa a văzut lumina zilei în 10 aprilie 1912.

Părinţii săi, Alexandru şi Ana Ilie, i-au pus numele Constantin şi a fost al cincilea copil din cei zece ai acestei familii de ţărani harnici şi credincioşi.

După ce a urmat cursurile şcolii primare din satul natal, a ucenicit trei ani la schimonahul Paisie Olaru, pe atunci pustnic la Schitul Cozancea.

S-a alăturat obştii Schitului Sihăstria, împreună cu fratele mai mare, Vasile, în decembrie 1929.

A fost tuns în monahism în data 2 august 1937, primind numele Cleopa. Din cauza stării precare de sănătate a starețului Ioanichie Moroi a fost numit egumen interimar, în iunie 1942.

Doi ani mai târziu a fost hirotonit ierodiacon, apoi ieromonah, iar în anul 1945 a devenit egumen la Schitul Sihăstria, ridicat la rang de mănăstire în 1947, prilej cu care protosinghelul Cleopa Ilie a fost hirotesit arhimandrit.

Cei 12 ani de ascultare ca cioban la oile Mănăstirii Sihăstria au fost pentru marele duhovnic şcoala de călugărie şi teologie, după cum el însuşi mărturisea cu smerenie, căci în acea perioadă a citit zeci de cărţi, fundamentale pentru formarea sa, şi a învăţat să iubească şi mai mult creaţia lui Dumnezeu.

Nu a trecut multă vreme şi s-a retras în munţi, timp de şase luni, din cauza prigoanei regimului comunist. Când a revenit, a fost numit stareţ al Mănăstirii Slatina, Suceava, unde a închegat o obşte de peste 80 de călugări.

Anii de linişte s-au risipit deîndată ce Securitatea l-au urmărit din nou, astfel că părintele Cleopa s-a refugiat în Munţii Stânişoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. A fost adus la Mănăstirea Slatina, după doi ani, din ordinul patriarhului Justinian Marina, iar în anul 1956 a revenit la Mănăstirea Sihăstria, de unde s-a retras iarăşi pentru a treia oară în munţii Neamţului.

A pustnicit cinci ani, apoi s-a întors la aşezământul monahal de la Sihăstria, în anul 1964, ca duhovnic al obştii, unde a povăţuit şi a predicat neobosit, cu multă dragoste atât călugări, cât şi mireni, mai bine de trei decenii.

În data de 6 august 1987 Părintele Cleopa devine nașul de călugărie al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci teologul Daniel – Ilie.

A trecut la cele veşnice în data de 2 decembrie 1998.

În urma Părintelui Arhimandrit Cleopa Ilie au rămas numeroşi ucenici care îi poartă amintirea vie, o seamă de lucrări duhovniceşti pline de înţelepciune şi modelul unui mare duhovnic în inima căruia a ars focul lăuntric al credinţei.

În ședința din 25 februarie, Sfântul Sinod a decis pregătirea procesului de canonizare a 12 preoți și călugări pentru anul 2025, când Biserica Ortodoxă Română împlinește 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de la obținerea statutului de patriarhie.

Părintele Cleopa Ilie este unul dintre cei propuşi pentru canonizare, a anunţat PS Varlaam Ploieşteanul de Ziua Deținuților Politici Anticomuniști.

Foto credit: arhivă Basilica.ro