Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, a participat sâmbătă, 4 iulie 2026, la proclamarea locală a canonizării Sfintei Olimpiada de la Fărcașa, eveniment liturgic de o deosebită însemnătate pentru Biserica Ortodoxă Română, desfășurat la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din comuna nemțeană Fărcașa, locul în care Sfânta și-a petrecut întreaga viață pământească.
La sărbătoarea dedicată mamei Sfântului Cuvios Petroniu de la Prodromu au participat mii de credincioși, clerici și monahi, veniți să ia parte la acest moment istoric al vieții bisericești, informează portalul Doxologia. Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul a slujit împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. La slujbă a fost prezentă și o delegație a Schitului românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos, locul în care a viețuit Sfântul Cuvios Petroniu, fiul Sfintei Olimpiada.
Sfânta Liturghie a fost urmată de rânduiala solemnă a proclamării locale a canonizării. Tomosul sinodal a fost citit de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, iar mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost transmis de domnul Răzvan Mihai Clipici, consilier patriarhal și delegat al Patriarhiei Române, informează site-ul doxologia.ro.
În cuvântul adresat celor prezenți, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a evidențiat frumusețea chipului duhovnicesc al Sfintei Olimpiada, arătând că viața sa a fost împodobită de roadele Duhului Sfânt: credința, dragostea, pacea, răbdarea, bunătatea, blândețea și înfrânarea. Totodată, ierarhul a subliniat că, prin proclamarea de astăzi, Biserica a primit „o nouă rugătoare în Ceruri”, a cărei viață smerită și discretă devine izvor de inspirație pentru credincioșii de astăzi.
La încheierea slujbei, ierarhii și soborul slujitor s-au închinat la icoana și la sfintele moaște ale Sfintei Olimpiada de la Fărcașa, după care numeroșii credincioși au avut posibilitatea să se închine noii ocrotitoare, ale cărei sfinte moaște vor rămâne spre permanentă cinstire în biserica parohială din localitate.
Sfânta Olimpiada de la Fărcașa a fost trecută în rândul sfinților de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 1 iulie 2025, alături de alte 15 femei românce cu viață sfântă. Proclamarea solemnă a canonizării lor a avut loc la 6 februarie 2026, în Catedrala Patriarhală din București, iar ziua de 4 iulie, data mutării sale la Domnul, a fost rânduită ca zi de pomenire.
Născută la 8 septembrie 1880 în satul Fărcașa, Sfânta Olimpiada a fost o femeie simplă, dar cu o viață duhovnicească deosebită. Soție și mamă a opt copii, dintre care unul avea să devină Sfântul Cuvios Petroniu de la Prodromu, ea și-a întemeiat întreaga existență pe rugăciune, post, participarea statornică la sfintele slujbe și iubirea față de aproapele. Cunoscută pentru milostenia sa, pentru credința neclintită și pentru grija cu care și-a crescut copiii în frica lui Dumnezeu, Sfânta Olimpiada rămâne una dintre cele mai luminoase mărturii că sfințenia poate înflori în viața de familie și în simplitatea satului românesc.
Prin proclamarea locală a canonizării sale, credincioșii sunt chemați să descopere în Sfânta Olimpiada de la Fărcașa modelul mamei creștine, al femeii rugătoare și milostive și al omului care și-a sfințit viața prin fidelitatea față de Hristos, în mijlocul îndatoririlor obișnuite ale vieții. (M.I)
