În referatul amintit, s-a precizat că, pe baza unei adrese a Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a formulat propunerea ca anul 2022 să fie declarat, în Patriarhia Română, „Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului” şi „Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ” (temei nr. 6186/10 iunie 2019). Principalele motive ale acestei propuneri sunt următoarele:
– s-a constatat o necesitate a accentuării rolului rugăciunii în viaţa Bisericii şi a credincioşilor, mai ales în contextul restricţiilor cauzate de situaţia pandemică mondială;
– în anul 2022 se împlinesc 300 de ani de la naşterea Sfântului Paisie de la Neamţ şi 1000 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Simeon Noul Teolog;
– s-a constatat că în viaţa Bisericii sfinţii isihaşti sunt consideraţi modele de rugăciune personală permanentă şi de vieţuire creştină intensă.
Totodată, în referat s-a precizat că, prin iniţiativa mai sus amintită, se urmăresc următoarele obiective principale:
- pregătirea din timp a evenimentelor care urmează să se desfăşoare în cursul anului omagial şi comemorativ 2022 prin studii, articole, cărţi de reflecţie şi manifestări cu caracter liturgic, duhovnicesc, cultural-educativ, social-filantropic şi teologic-ştiinţific la toate nivelurile, organizarea de congrese, colocvii, seminarii, conferinţe administrative preoţeşti şi cercuri pastorale cu tema „Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului” şi „Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ”;
- evidenţierea temelor şi a activităţilor prin mijloacele media ale Bisericii Ortodoxe Române;
- evaluarea, la încheierea anului, a modului de aducere la îndeplinire în eparhii a programului-cadru de celebrare a celor două teme propuse pentru anul 2022.
În acest sens, la Cancelaria Sfântului Sinod a fost redactat un program-cadru (liturgic, cultural şi mediatic), intitulat „2022 – Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului şi Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ”, care a fost prezentat spre analiză şi aprobare.
Program-cadru (liturgic, cultural şi mediatic)
2022 – „Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului şi Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ” în Patriarhia Română
I. În primul semestru al anului 2022 va fi tratată tema: „Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului”, care va fi prezentată astfel:
1. Rugăciunea în Sfânta Scriptură:
a. Repere biblice de comuniune a omului cu Dumnezeu prin rugăciune: rugăciunea profeţilor şi drepţilor Vechiului Testament;
b. Forme de manifestare a rugăciunii stăruitoare întâlnite în Sfânta Scriptură: evidenţierea personajelor pe care Biblia le reţine pentru perseverenţa în rugăciune şi credinţa puternică;
c. Chipuri de bărbaţi rugători reflectate în Sfânta Scriptură ca exemple de vieţuire creştină;
d. Modele de rugăciune stăruitoare manifestate de femei credincioase emblematice din Vechiul şi Noul Testament;
e. Rugăciunea psalmilor: texte de inspiraţie a Duhului Sfânt şi frământări ale sufletului omenesc în faţa lui Dumnezeu;
f. Mântuitorul Iisus Hristos, modelul desăvârşit de Om rugător: Tatăl nostru,izvorul inspiraţional al tuturor celorlalte rugăciuni, prin care Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos S-a rugat şi i-a învăţat pe ucenici cum să se roage;
g. Exemple de rugăciune în Noul Testament (Luca 11, 1; Fapte 10, 9; Luca 18, 13; Fapte 16, 25);
h. Învăţătura Sfintei Scripturi despre smerenia şi sinceritatea în rugăciune: Pilda vameşului şi fariseului, reamintită în fiecare an la începutul perioadei Triodului;
i. Darurile rugăciunii – Omul lăuntric primeşte prin rugăciune „cuvinte negrăite pe care nu este cu putinţă omului a le spune” (2 Corinteni 12, 4);
j. Cum trebuie să ne rugăm? (Matei 6, 6; Ioan 16, 23; Luca 18, 2-7; Matei 21, 22);
k. Rugăciuni de laudă, mulţumire şi cerere.
2. Rugăciunea în viaţa liturgică şi ascetică (filocalică) a Bisericii:
a. Rugăciunile din slujbele Sfintelor Taine şi ierurgii ale Bisericii;
b. Sfinţii Părinţi – rugători şi autori de rugăciune personală şi comunitară (de obşte);
c. Rugăciunea minţii şi a inimii în Filocalie– vorbirea omului cu Dumnezeu, hrană, curăţire şi sfinţire a minţii şi a inimii;
d. Roade ale rugăciunii reflectate în viaţa duhovnicească a creştinului: smerenia, pacea şi iubirea milostivă.
3. Rugăciunea personală, familială şi comunitară (de obşte):
a. Rugăciunea individuală sau personală, smerită şi discretă („în ascuns”);
b. Rugăciunea în familie: importanţa rugăciunii comune a familiei pentru pacea şi unitatea acesteia;
c. Rugăciunea liturgică în comunitate (parohie, mănăstire etc.): importanţa participării credincioşilor la slujbele Bisericii;
d. Semne văzute însoţitoare ale rugăciunii: închinarea cu semnul Sfintei Cruci, îngenunchierea, metanii mici şi metanii mari;
e. Rugăciunile pentru cei vii şi pentru cei morţi – expresii ale comuniunii de iubire;
f. Competenţă şi responsabilitate în elaborarea, aprobarea şi tipărirea cărţilor de rugăciuni;
g. Rugăciunea transmisă prin media şi reţele sociale nu poate înlocui participarea fizică a credincioşilor la viaţa liturgică a Bisericii.
4. Denaturarea rugăciunii prin influenţa religiilor orientale şi a practicilor pseudo-religioase:
a. Pseudo-modele de rugăciune astăzi: tendinţa generaţiei tinere de a înlocui rugăciunea şi învăţătura creştină cu practici ale religiilor orientale;
b. Pacea duhovnicească versus echilibrul spiritual: noile tendinţe de reinterpretare a învăţăturii creştine prin concepţii hinduse sau budiste;
c. Rugăciunea ortodoxă nu trebuie combinată cu rugăciuni neortodoxe (talismanul, Visul Maicii Domnului);
d. Practici care denaturează rugăciunea creştin-ortodoxă (incantaţiile, descântecele, vrăjitoria, ghicitul în cărţi etc.).
II. În al doilea semestru al anului 2022 va fi tratată tema: „Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ”, care va fi prezentată astfel:
1. Sfântul Simeon Noul Teolog (†1022):
a. Un mileniu de la trecerea la Domnul a Sfântului Simeon Noul Teolog (†1022-2022);
b. Cultură şi credinţă în viaţa Sfântului Simeon Noul Teolog: pregătit pentru o carieră juridică, a fost preocupat de tânăr de taina cunoaşterii lui Dumnezeu în isihie (la vârsta de 20 de ani a avut prima experienţă duhovnicească a vederii luminii necreate);
c. Răbdarea în ascultare (ca tânăr stareţ a suportat adesea neascultarea, trândăvia şi nepăsarea unora dintre monahi, păcate pe care a căutat să le îndrepte cu dragoste, prin pilda sa de vieţuire, prin rugăciune şi prin cuvinte);
d. Formarea de ucenici de către părinţii duhovniceşti (alegerea căii monahismului a fost influenţată de întâlnirea şi ucenicia pe lângă Cuviosul Simeon Evlaviosul la Mănăstirea Studion,iar, la rândul său, Sfântul Simeon a format ucenici care au continuat lucrarea duhovnicească înaltă a isihasmului);
e. Opera teologică a Sfântului Simeon Noul Teolog: Capitole teologice şi practice, Discursuri teologice şi morale, Cateheze, Imnuri despre iubirea dumnezeiascăşi altele;
f. Învăţătura Sfântului Simeon Noul Teolog despre rugăciune.
2. Sfântul Grigorie Palama (†1359):
a. Tinereţe şi asceză: încă de tânăr şi-a asumat o rânduială de viaţă aspră, cu post, rugăciune şi priveghere;
b. Ucenicia pe lângă sfinţi (i-a avut ca învăţători pe Sfântul Teolipt, viitorul Mitropolit al Filadelfiei, Sfântul Cuvios Nicodim, stareţul Mănăstirii Vatopedu);
c. Evlavia faţă de Maica Domnului a Sfântului Grigorie Palama;
d. Apărător al monahismului, al practicii isihaste şi al învăţăturii ortodoxe despre energiile dumnezeieşti necreate: confruntarea cu Varlaam din Calabria;
e. Opera dogmatică despre rugăciunea minţii,dar şi despre lucrarea harului necreat, care se arată sfinţilor ca lumină;
f. Suferinţa pentru adevăr (în 1343, adversarii Sfântului Grigorie Palama l-au acuzat pe nedrept de uneltire şi l-au întemniţat, reuşind chiar
să-l supună unei condamnări bisericeşti, însă a fost reabilitat după 4 ani şi ales Arhiepiscop al Tesalonicului);
g. „Teologul luminii dumnezeieşti” – datorită vieţuirii sale duhovniceşti, mama sa Caloni, fraţii săi, ieromonahii Teodosie şi Macarie, precum şi surorile sale, Epiharia
şi Teodota, s-au retras în mănăstiri, iar tatăl său, Constantin, şi-a sfârşit viaţa în deplină evlavie ca laic.
3. Sfântul Paisie de la Neamţ (1722-1794):
a. Ucrainean de origine, a devenit reprezentant de seamă al isihasmului pe pământul românesc: a ucenicit pe lângă Sfântul Vasile de la Poiana Mărului;
b. Stareţ (la Dragomirna, Neamţşi Secu) şi întemeietor de mănăstiri (mai multe sihăstrii de călugăriţe în jurul Muntelui Ceahlău);
c. Înnoitor al vieţii duhovniceşti din mănăstiri;
d. Iniţiatorul, alături de ucenicii săi, al primei traduceri a Filocalieiîn slavonă (publicată în anul 1793 la Moscova);
e. Păstrător al rânduielii călugăreşti atonite (tipicul slujbelor după modelul mănăstirilor din Sfântul Munte);
f. Practicant al Rugăciunii lui Iisus,a format mai mulţi ucenici cu viaţă sfântă: Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti (†1834 pomenit la 22 iunie), Cuviosul Iosif Pustnicul (†1828 pomenit la 16 august, unul dintre ucenicii săi de la Neamţ) şi Cuviosul Irinarh Rosetti (†1859), mare lucrător al rugăciunii inimii, ctitorul Mănăstirii Horaiţa din Moldova, precum şi al bisericii de pe Muntele Tabor, din Ţara Sfântă;
g. Învăţătura Sfântului Paisie de la Neamţ despre rugăciune.
4. Sfinţii isihaşti – modele de viaţă pentru monahismul actual:
a. Isihasmul – preocuparea pentru rugăciune permanentă, pacificarea patimilor egoiste şi sfinţirea vieţii;
b. Completarea participării la slujbele bisericeşti cu rugăciunea permanentă a minţii şi inimii;
c. Cultivarea relaţiei stareţ-ucenic: spovedania periodică pentru mărturisirea gândurilor, supravegherea desfăşurării ascultărilor, povăţuirea şi dialoguri duhovniceşti, sinaxele monahale pentru convorbiri duhovniceşti;
d. Rânduiala postului în tradiţia isihastă;
e. Primirea ucenicilor de către monahii isihaşti;
f. Monahismul în mediul urban actual: misiune creştină şi provocări contemporane.
5. Sfinţii isihaşti – modele de rugăciune personală pentru creştini:
a. Dezvoltarea evlaviei pentru sfinţii isihaşti şi evidenţierea acestora ca modele de vieţuire creştină în societatea contemporană;
b. Recomandarea practicării frecvente a Rugăciunii inimiide către orice creştin (rugăciunea minţii coborâtă în inimă practicată în timpul activităţilor cotidiene);
c. Bucuria liniştii duhovniceşti: prin spovedanie, primirea Sfintelor Taine şi catehizare;
d. Preocuparea pentru lectura duhovnicească, ascultarea de predici şi conferinţe teologice prin participare directă sau prin media;
e. Recomandarea din partea duhovnicilor isihaşti a pravilelor de rugăciune;
f. Îndrumarea spirituală a laicilor şi clericilor de către duhovnicii isihaşti.
6. Rugăciunea isihastă şi rolul ei în sfinţirea sau îndumnezeirea omului:
a. Chipuri de sfinţi cuvioşi practicanţi ai rugăciunii isihaste: evidenţierea sfinţilor contemporani sau apropiaţi epocii noastre care şi-au asumat rugăciunea permanentă ca mod de viaţă;
b. Manifestarea lui Dumnezeu în lume prin minuni ca răspuns al rugăciunilor stăruitoare: puterea de manifestare a răului este învinsă de Atotputernicia lui Dumnezeu prin rugăciunea însoţită de credinţă şi post;
c. Mijlocirile sfinţilor chemaţi în rugăciune de creştinii rugători;
d. Rugăciunile către Preasfânta Fecioară Maria şi sfinţi, urmate de rugăciunea isihastă;
e. Timpul dăruit rugăciunii se transformă în iubire de aproapele atunci când cel care se roagă doreşte să-i ajute pe semenii săi;
f. Ispitele din timpul rugăciunii isihaste: curse ale diavolului prin vedenii şi gânduri înşelătoare.
III. Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române (Radio Trinitas, Trinitas TV, Ziarul Lumina) va realiza programe şi emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc. pentru promovarea, în anul 2022, a „Anului omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului” şi a „Anului comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Sfântul Paisie de la Neamţ” în Patriarhia Română. În acest scop, se va solicita colaborarea Centrelor eparhiale pentru identificarea celor mai relevante mărturii, texte, manuscrise, însemnări, declaraţii reprezentative pentru cele două teme, omagială şi comemorativă, ale anului 2022.
IV. Realizarea de studii, comentarii, monografii şi cărţi de reflecţie cu conţinut biblico-patristic, moral, liturgic, catehetic, pastoral, social-filantropic, ecumenic, cultural-educativ şi istoric pentru prezentarea „Anului omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului”şi a „Anului comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ” în Patriarhia Română. Toate aceste lucrări vor respecta cadrele tematice prezentate la paragrafele I şi II şi vor fi tipărite în publicaţiile bisericeşti centrale şi eparhiale, în volume şi monografii editate de tipografiile Patriarhiei Române şi de cele ale Centrelor eparhiale.
V. La nivelul Patriarhiei Române, va fi organizat un Simpozion internaţional, cu invitaţi din celelalte Biserici Ortodoxe surori, dedicat temei: „2022 – Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului”.
VI. La nivelul eparhiilor şi al instituţiilor de învăţământ teologic se vor organiza dezbateri, colocvii şi seminarii pe tema: „2022 – Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului”.
VII. Patriarhia Română va organiza un simpozion naţional dedicat temei „2022 – Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ”, precum şi dezbateri, colocvii şi seminarii, în eparhii şi instituţiile de învăţământ teologic, cu privire la rolul isihasmului în viaţa Bisericii.
VIII. În cursul anul 2022, în Biserica Ortodoxă Română, vor fi organizate concerte şi simpozioane, întâlniri, expoziţii, mărturii, evocări privind formele de manifestare a rugăciunii, respectiv rolul şi importanţa isihasmului în tradiţia Bisericii noastre.
IX. Ca parte a programului-cadru, la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din primăvara anului 2022 se va trata tema „2022– Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului”, în cadrele prezentate la paragraful I, iar la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din toamna anului 2022 se va trata tema „2022 – Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ” în Patriarhia Română, în cadrele prezentate la paragraful II, cu posibilitatea aprofundării acestora şi la conferinţele preoţeşti administrative lunare, pe care le va stabili fiecare eparhie, precum şi în cadrul cercurilor pastorale.
X. În luna octombrie din anul 2022, la Palatul Patriarhiei, se va organiza o şedinţă solemnă a Sfântului Sinod cu tema „2022 – Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului şi Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ” în Patriarhia Română.
