Miercuri, 12 noiembrie, într-o atmosferă de rugăciune și adâncă recunoștință, comunitatea Colegiului Tehnic „Gheorghe Asachi” din Onești i-a pomenit pe Sfinții Martiri și Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigorie din Zagra și Vasile din Telciu, într-un moment de mare însemnătate spirituală, ce marchează 23 de ani de la punerea pietrei de temelie a capelei instituției școlare.
Evenimentul a fost binecuvântat prin slujba Sfintei Liturghii, săvârșită de părintele Iulian Botezatu, capelan al Protoieriei Onești, delegat al părintelui protopop Nicolae Zaharia. În cadrul slujbei s-au înălțat rugăciuni de mulțumire către Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra școlii, profesorilor și elevilor de-a lungul anilor, dar și un parastas pentru profesorii trecuți la cele veșnice, oameni care au lăsat urme de lumină și înțelepciune în sufletele generațiilor pe care le-au format.
În cuvântul de învățătură, părintele Iulian Botezatu a transmis binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, precum și salutul părintelui protopop Nicolae Zaharia. El a subliniat importanța păstrării credinței și a recunoștinței în mijlocul comunității școlare, amintind că adevărata educație se zidește pe temelii de credință, dragoste și respect:
„Această capelă, așezată aici prin râvna și binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, este un altar al sufletului, un loc unde Dumnezeu binecuvintează începuturile, strădaniile și visurile tinerilor. Rugăciunea și învățătura merg împreună, iar lumina credinței dă sens oricărui act de educație”.
Numeroși elevi, profesori și cadre didactice au participat la slujbă, într-o comuniune de suflet care a readus în memoria tuturor momentele de început ale acestei sfinte lucrări, când, în urmă cu 23 de ani, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, pe atunci Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, punea piatra de temelie a capelei ce avea să devină un reper spiritual pentru întreaga școală.
Ziua a fost încărcată de emoție și recunoștință, fiind un prilej de a privi înapoi cu mulțumire și înainte cu speranță, sub ocrotirea Sfinților Năsăudeni și cu binecuvântarea lui Dumnezeu.
(Protoiereu Nicolae Zaharia)



