În Duminica a IX-a după Rusalii (Potolirea furtunii), Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, a săvârșit Sfânta Liturghie în Biserica „Învierea Domnului” din municipiul Bacău. Din soborul slujitorilor care au însoțit în rugăciune pe Preasfințitul Părinte Teofil, au făcut parte preotul Eugen Ciprian Ciuche, protopop al Protopopiatului Bacău, preoți din administrația eparhială și preoți de la parohiile municipiului Bacău, cărora s-au alăturat 22 de preoți pensionari care și-au încheiat activitatea în acest an, invitați de onoare la acest eveniment.

La finalul Sfintei Liturghii, s-a alăturat soborului slujitorilor și Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioachim care, împreună cu Preasfințitul Părinte Teofil, a sfințit două icoane murale, confecționate în tehnica mozaic, așezate spre închinare în pridvorul bisericii. 

În cuvântul de învățătură adresat celor prezenți, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a vorbit despre motivația pentru care a fost aleasă Biserica „Învierea Domnului” pentru acest eveniment dedicat preoților din Protopopiatul Bacău, pensionați anul acesta, precizând faptul că întreaga activitate a unui slujitor al altarului este un periplu între propria răstignire și înviere, un continuu urcuș prin nevoințe și încercări împreună cu Hristos, Care este icoana misiunii preoțești:

„Toți părinții, de-a lungul activității lor, și cei mai bătrâni și cei care sunt actuali în funcție administrativă, au propovăduit și propovăduiesc Învierea. Drumul nostru merge către Înviere. Toți vom trecem prin înviere, pentru faptul că trecem într-o altă etapă a existențialității, care nu seamănă nicicum cu cele pe care le-am petrecut în viața aceasta. Deci viața noastră este un urcuș către paște și bineînțeles că este și o cruce. Și fiecare trebuie să urce, și de aceea vă dau sfat, ca fiecare să urce pe propria golgotă pentru a ajunge să se răstignească împreună cu El, să fie îngropat împreună cu El, pentru a învia împreună cu El. Noi ne naștem pe Pământ și după aceea renaștem în Cer, trecând prin paște”.

Referindu-se la corabia în care se aflau Sfinții Apostoli având în mijlocul lor pe Mântuitorul Hristos, relatată în pericopa evanghelică a acestei duminici (Matei 14, 22-34), Înaltpreasfinția Sa a precizat faptul că aceasta este imaginea simbol a Bisericii în care preoții își împlinesc activitatea sacerdotală având pe Hristos în mijlocul comunității euharistice. Misiunea preotului nu trebuie făcută în nume personal, ci spre slava lui Dumnezeu, Care este prezent în lucrarea sa pastoral-misionară:

 „Orice facem, nu împlinim în nume personal, ci în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. În orice acțiune pe care o facem în numele lui Dumnezeu, este prezent Dumnezeu care Își exprimă prin noi faptele bune pe care le împlinim. Să nu ne atribuim nicio faptă bună, pentru faptul că ea nu este a noastră. Orice bine aparține Binelui suprem, care este Hristos. Și deci rămânând în Hristos și lucrând împreună cu El, El devine câteodată Simon din Cirene, care duce nu numai crucea ta, dar te duce și pe tine în brațe, îți ia și povara și crucea și mergi mai departe către limanurile mântuirii. Dacă ai făcut fapte bune și dacă îți amintești de tot trecutul tău și acela este bun, pozitiv, atunci trebuie să te rogi ca Dumnezeu să se recunoască în faptele, în cuvintele, în lucrurile pe care le-ai făcut spre slava Sa în această lume. Pentru faptul că ne vom întâlni în fața Marelui Judecător și El ne va întreba nu numai despre câte liturghii am săvârșit în viață sau câte fapte am făcut față de credincioșii care ni s-au încredințat spre păstorire, ci cum Se recunoaște Hristos în fapta ta. De aceea este un timp când dai totul și toată ființa ta lui Dumnezeu, cum spunem în liturghie. A da toată viața lui Hristos înseamnă a merge împreună cu El, a veghea împreună cu El, a muri împreună cu El, pentru a învia împreună cu El”.

Apoi, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a oferit diplome de vrednicie ctitorilor înnoitori ai Bisericii „Învierea Domnului”, familiei Vasile și Maria Podoleanu și familiei Claudiu și Mihaela Andreescu, care au donat sfântului lăcaș închinat Învierii Domnului cele două icoane lucrate în tehnica mozaic.

În cadrul evenimentului au adus cuvânt de mulțumire, la finalul activității pastoral-misionare desfășurate în comunitățile parohiale încredințate, doi dintre preoții pensionari reprezentativi, care de-a lungul timpului au avut diferite ascultări în administrația bisericească a Eparhiei Romanului și Bacăului. Preacucernicul părinte Constantin Tomozei, fost protopop al Protopopiatului Bacău, având experiența a 50 de ani de slujire preoțească, a rememorat aspecte din activitatea sa preoțească, apoi a vorbit despre misiunea dificilă pe care, alături de preoți, a avut-o în perioada de tristă amintire a istoriei țării, asemănând activitatea de atunci a ierarhiei Bisericii cu navigarea unei corăbii pe o mare învolburată. 

„Când am început activitatea preoțească eram cuprinși de valuri, de furtunile tinereții, dar totuși aveam o educație a teologiei vieții. Și Episcopul de atunci, iar mai târziu, prin continuitatea apostolică, Înaltpreasfinția voastră ați preluat cârma corabiei, ne-ați învățat permanent când am trecut prin furtuni, atunci ne-ați chemat și ne-ați spus: «îndrăzniți că eu sunt! În nume lui Hristos, eu vă liniștesc pe voi, eu vă aduc pace și liniște!», așa cum ați făcut și astăzi, venind la Sfânta Biserică, unde, împreună cu Preasfințitul Părinte Teofil am săvârșit Sfânta Liturghie. De acum încolo vom învăța și pe ucenicii noștri, preoții mai tineri, să aibă încredere și nădejde în Dumnezeu, pentru că numai astfel vine înțelepciunea. Entuziasmul este bun când găsești toate potrivite și legate, dar pentru ca să ai entuziasm și înțelepciune, trebuie să lucrezi mult în ogorul Domnului. Eu am prins valurile și înainte de Revoluție, și dacă nu aveai înțelepciunea necesară, nu puteai să se descurci, nu puteai să fii sfătuit de episcopul locului, să înfrunți valurile acestei vieți și misiuni preoțești”.

Tot cu acest prilej, preacucernicul părinte Vasile Cozma, fost protopop al Protopopiatului Buhuși, a vorbit despre chemarea preotului pensionar de a rămâne în comuniunea liturgică a Bisericii și de a împărtăși din propria experiență pastorală preoților aflați la început de misiune preoțească:

„Bătrâneța presupune înțelepciune și în limba sanscrită gurul nu înseamnă bătrân, gurul înseamnă cel greu, cel înțelept. Iar Înaltpreasfinția voastră, în poeziile și imnurile pe care le-ați compus, spuneați la un moment dat într-un loc, parafrazând o vorbă populară românească, «cine nu are un bătrân, să devină el însuși bătrân, să devină înțelept și să cunoască tainele vieții». Suntem aici generația preoților care am prins și vremurile dinainte și după, și avem o bogată experiență de viață, putem să spunem și celor mai tineri din experiența și din trăirile noastre. Am fost și noi cu urcușurile și căderile noastre, cu realizările și neîmplinirile noastre. Important este că ne-ați dat posibilitatea ca să fim prezenți astăzi aici, să slujim împreună, pentru că ideea principală a zilei de astăzi este aspectul acesta euharistic, faptul că ne-am împărtășit și am slujit împreună”. 

Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a oferit apoi celor 22 de preoți pensionari un dar simbolic pentru activitatea pe care au împlinit-o în comunitățile parohiale în care au activat, dar și diploma de onoare „pentru dăruirea și dragostea jertfelnică manifestate în slujirea Bisericii și a neamului, prin păstrarea și promovarea valorilor spirituale și tradiționale moștenite de la înaintași”.

La final, preotul Avram Ionuț, parohul Parohiei „Învierea Domnului”, a mulțumit celor doi ierarhi pentru slujire și cuvânt de învățătură, precum și preoților din sobor pentru împreuna liturghisire cu prilejul acestui eveniment. (Pr. Valentin Băltoi)