Liturghie arhierească baptismală la parohia „Izvorul Tămăduirii” din Bacău

Un sobor format din preoți și diaconi slujitori din Protopopiatul Bacău, precum şi mulțime de credincioşi au fost prezenți la biserica „Izvorul Tămăduirii” din municipiul Bacău, unde au participat în Duminica a XXV-a după Rusalii la Liturghia baptismală ce a fost oficiată de IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului. 

Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, dimpreună cu un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta Liturghie baptismală la biserica „Izvorul Tămăduirii” din municipiul Bacău, în cadrul căreia a botezat pe prunca Maria, fiica familiei preotului Iulian Bertea, preot slujitor la această parohie. 

În cadrul slujbei, Părintele Arhiepiscop Ioachim a ținut un cuvânt de învățătură destinat credincioșilor băcăuani, în care a explicat semnificația botezului creștin ortodox.

Dumneavoastră, cei care ați fost prezenți astăzi la Sfânta Liturghie, ați participat la o cateheză ortodoxă, tocmai pentru faptul că în liturgica noastră ortodoxă, frățiile voastre faceți parte din biserica cea luptătoare, ca fiind mădulare vii în Biserica lui Hristos. Acum nu se mai cântă la strană Sfinte Dumnezeule, ci se cântă „Câți în Hristos v-ați botezat”. Catehumenii, la un moment al slujbei, ieșeau din biserică la îndemnul diaconului, care spunea: „Câți sunteți chemați ieșiți! Cei chemați ieșiți, ca nimeni din cei chemați să nu rămână! Câți suntem credincioși, iară și iară Domnului să ne rugăm!”. Puteau participa la slujba Liturghiei până la final, doar cei care erau botezați în numele Sfintei Treimi.

Ierarhul a vorbit la final, despre pericopa evanghelică ce a fost citită la slujbă.

Omul rămâne mereu, în fața lui Hristos, o personalitate complexă, completă și vie, constituind o lume în sine, care face obiectul atenție și bunăvoinței lui Dumnezeu. Astfel se descoperă Hristos însuși ca fiind primul bun samarinean: El este mereu aproape de oricare om pe care-l întâlnește, încât are pentru fiecare cuvântul sau gestul de care are nevoie. Prin această parabolă, Iisus încearcă să ne spună de fapt că trebuie să ieșim din starea noastră de confort, din obișnuința noastră, pentru a putea descoperi suferința acolo unde se află ea. Apoi că trebuie să împărțim nu doar bunurile noastre, ci și inima noastră. Pe măsură ce inima noastră se deschide, cel aflat în suferință nu este el însuși aproapele, ci noi devenim aproapele său. Iar această transformare profundă este o reală metanoia, căci înseamnă că nu trebuie să caut în altă parte, pentru că inima mea este cea care trebuie să se schimbe.

În cadrul Liturghiei diaconul Costinel Nilon a fost hirotonit întru preot pe seama parohiei „Sfântul Ştefan” Comăneşti. La final, preotul paroh Ionuț Deacu, a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioachim pentru participarea la slujba arhierească, toți credincioșii fiind binecuvântați de Arhipăstorul lor.  (Pr. Daniel-Ionel Marari)