„Îmi amintesc că în timp ce era în vasul pentru Taina Botezului, deși simțea mâna mea deasupra capului în timpul scufundării, mi-a mărturisit mai târziu că a fost pe deplin conștientă de prezența unei alte persoane în apă, alături de ea. Simțea că nu eu săvârșeam botezul, ci o altă prezență – sfântă și tainică – era cea care o boteza cu adevărat”, a povestit pr. Andrei.

„După ce a ieșit din apă, a izbucnit într-un plâns plin de bucurie, un plâns care mi-a rămas întipărit în minte. Mai târziu, într-un moment de liniște, mi-a spus în privat: «L-am simțit pe Dumnezeu cum m-a prins de mână în apa botezului»”.

Părintele mărturisește că, de-a lungul timpului, fiecare dintre cei pe care i-a botezat a avut parte de o trăire aparte, de o descoperire personală a credinței.

Relatează cu smerenie că a pierdut de mult timp numărul celor încreștinați – poate peste 50, poate chiar peste 60. Însă, ceea ce îl impresionează de fiecare dată este faptul că, indiferent de vârstă sau de context, toți cei care au primit Taina Sf. Botez au trăit o experiență duhovnicească profundă și unică.

Cine este Leiz?

Leiz Carla, o tânără din Filipine, ajunge în România, îndrăgostindu-se atât de locul de muncă – un restaurant cu specific asiatic -, cât și de viitorul ei soț, un român, pe care l-a cunoscut prin intermediul rețelelor de socializare. Astfel a ajuns să facă parte dintr-o comunitate filipineză, majoritară în București.

„La un moment dat, tânăra începe să-și pună întrebări legate de credința viitorului ei soț. El nu era un practicant ortodox în sens deplin, însă manifesta o reală deschidere față de cultura românească și spiritualitatea ortodoxă. În acest context, începe să caute informații despre Ortodoxie”, a relatat preotul bisericii din Hemeiuș.

Deși inițial credința nu era un subiect de discuție între ea și viitorul soț, curiozitatea legată de Ortodoxie o determină pe Leiz Carla să descopere articole despre convertiri chiar de pe site-ul Agenției de Știri Basilica.

„Printre sursele descoperite se numără și site-ul Basilica.ro, unde apare un articol despre mine și despre convertirea unui tânăr brazilian. Ulterior, găsește și alte materiale similare – despre convertirea a două tinere din Lituania, precum și despre un bărbat din Africa de Sud, toate relatate de Basilica”.

„Astfel ia naștere legătura dintre noi. Încep să cunosc mai îndeaproape realitatea religioasă din care provine tânăra. Era vorba despre un sincretism religios specific unor zone din Filipine – o combinație între elemente creștine – însă un creștinism care nu-L recunoaște pe Iisus Hristos ca Fiul lui Dumnezeu, având trăsături semiariene – și influențe păgâne, provenite din cultura tribală locală”, a transmis părintele Andrei-Ioan Antal.

Cum să mă rog când nu înțeleg?

Părintele Andrei începe o perioadă de catehizare, întâi online, apoi față în față, în care sunt abordate teme esențiale ale credinței ortodoxe, precum Sfânta Treime și Sfintele Taine.

La un moment dat, Leiz simte nevoia să se roage și primește îndrumarea de a rosti rugăciunea inimii: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul.”

Practicarea constantă a acestei rugăciuni îi aduce trăiri duhovnicești înălțătoare, pace sufletească și o aprofundare a credinței, devenind un exemplu de convertire autentică și profundă.

„Începe să simtă să se roage, zice: «Cum să mă rog eu, care nu am nicio legătură cu creștinismul?» Și atunci îi spun pentru prima dată despre rugăciunea inimii, pe care începe să o practice”, a mărturisit pr. Andrei.

„Rugăciunea începe să devină nelipsită pentru Leiz Carla și începe să o practice la muncă, în restaurantul asiatic, și peste tot, astfel încât, într-un timp foarte, foarte scurt — și e uimitor — începe să se deprindă cu rugăciunea inimii, care-i aduce pace sufletului”.

Care au fost dificultățile în procesul de catehizare?

Întrebat care a fost, poate, cel mai dificil moment din orele de cateheză, părintele Andrei a răspuns fără ezitare: explicarea învățăturii despre Maica Domnului — mai precis, cum L-a zămislit pe Mântuitorul Hristos și cum a rămas Fecioară înainte, în timpul și după naștere.

„A fost, poate, cea mai delicată și profundă discuție, nu doar pentru că era vorba despre un aspect tainic și greu de cuprins cu mintea omenească, ci și pentru că interlocutoarea mea nu era vorbitoare de limba română, ci doar de engleză”.

Și, cu toate acestea, am ajuns să discutăm inclusiv despre iconografie, despre cele trei stele simbolice – de pe frunte și umeri – care apar în icoanele Maicii Domnului, semn al pururea-fecioriei Ei. A fost o cateheză cum rar mi-a fost dat să am, nici măcar cu credincioși ortodocși născuți și crescuți în România nu am avut astfel de conversații atât de detaliate”, a povestit părintele Andrei.

Ce a convins-o pe Leiz să primească Taina Sf. Botez?

Pentru a-i explica acest adevăr de credință, părintele a folosit cunoscutele analogii patristice: cum peștele trece prin apă fără să o rupă, sau cum lumina străbate sticla fără să o spargă. Cu toate acestea, a mărturisit că nu raționamentul logic a fost cel care a convins-o pe Leiz, în cele din urmă, ci credința:

„A înțeles prin trăire, prin apropiere duhovnicească. A fost nevoie de o deschidere interioară, de o asumare mistică, nu doar intelectuală”, a subliniat pr. Andrei.

Mărturia lui Leiz Carla

Sunt fericită că această zi s-a întâmplat. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că îmi permite întotdeauna să merg pe calea cea dreaptă. Îi mulțumesc părintelui Andrei pentru că m-a sprijinit în această călătorie și m-a primit cu toată inima lui. Îi mulțumesc soțului meu și familiei lui pentru bunătatea pe care mi-au arătat-o.

Le mulțumesc nașului și nașei mele pentru că m-au ajutat pe tot parcursul. Le mulțumesc tuturor celor din biserică care au fost martori ai acestui botez și care s-au bucurat pentru prezența mea acolo.

Voi continua mereu să mă rog: „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă!” și să-I spun mereu: „Doamne Dumnezeul nostru, te rog, călăuzește-mă întotdeauna să merg pe calea cea dreaptă a vieții mele!”

Sursa : https://basilica.ro/marturia-unei-tinere-filipineze-dupa-ce-a-fost-incr…