IPS Ioachim a serbat Nașterea Maicii Domnului la Mănăstirea Giurgeni

Miercuri, 8 septembrie 2021, în ziua de prăznuire a Nașterii Maicii Domnului, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului a săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Giurgeni din protopopiatul Roman, alături de Preacuviosul Părinte Arhimandrit Pimen Costea, vicar eparhial și împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Continuând tradiția mănăstirii Giurgeni, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioachim a slujit Dumnezeiasca Liturghie în incinta acestui așezământ monahal cu ocazia hramului. Încă de la primele ore ale dimineții de 8 septembrie, sute de pelerini  au mers la Mănăstirea nemțeană Giurgeni pentru a preacinsti pe ocrotitoarea acestei vechi lavre monahale a cărei icoană făcătoare de minuni a adus bucurie și mângâiere în sufletele multor credincioși de-a lungul timpului.

 În cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a înălțat rugăciuni de pomenire pentru părintele Antonie Jeflea, fostul stareț al mănăstirii și duhovnicul multor creștini din Moldova, care a trecut în veșnicie în data de 18 februarie 2018, și a cărui trup se odihnește în mormântul pregătit alătui de Altarul bisericii mănăstirii. 

În cuvântul de învățătură adresat pelerinilor, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a vorbit despre Maica Domnului ocrotitoarea Mănăstirii Giurgeni, despre calitatea ei de mijlocitoare către Dumnezeu pentru omul modern ce își caută sensul existenței terestre și a mântuirii personale.

La finalul Sfintei Liturghii, părintele protosinghel Nicolae Dănilă, starețul Mănăstirii Giurgeni, a mulțumit pentru binecuvântare Ierarhului, care de-a lungul a 21 ani a fost prezent de fiecare dată la hramul acestei mănăstiri, preoților slujitori pentru împreună liturghisire, dar și pelerinilor prezenți pentru osteneală și dăruire.

Repere istorice:

Mănăstirea Giurgeni, a fost la început schit de călugări, înfiinţat în sec. al XVIII-lea, ca metoc al Episcopiei Romanului. Boierul Giurgiu, întemeietorul satului Giurgeni, care era un om cu dare de mână şi foarte credincios, a dăruit o bucată din livada sa unor călugări spre a construi un mic schit. Călugării au construit mai întâi o mică bisericuţă din lemn şi câteva chilii. Fiind foarte milostiv, boierul Giurgiu lasă argaţii săi să ajute şi călugării din schit la muncile lor agricole. Unii dintre argaţi chiar s-au stabilit în jurul schitului şi şi-au făcut case. Aşa au apărut Giurgenii Boireşti şi mai apoi Giurgenii Mănăstireşti. În anul 1809 se atestă existenţa schitului Giurgeni, care făcea parte din ţinutul Romanului, alături de alte schituri ale Episcopiei. Către jumătatea sec. Al XIX-lea, așezarea a fost transformată în schit de maici şi apoi în mănăstire de maici. În anul 1928, mănăstirea a fost reparată, sub conducerea maicii Xenia Sion, iar în 1936 avea statut de mănăstire. Biserica actuală a fost construită în 1833 din cărămidă, pe temelie de piatră, în formă de cruce şi are ziduri groase. Altarul este luminat la est de o fereastră, naosul are abside puţin adânci dar foarte largi, delimitat de pronaos cu doi stâlpi puternici marginali, pe ei sprijinindu-se arcada bolţii.Catapeteasma este din lemn de stejar şi tei, sculptată în atelierele Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române, din Bucureşti, în anul 1955, având o valoare artistică deosebită, ca şi pictura tot din acelaşi an. Printre obiectele de valoare se pot enumera: un epitaf din 1903 aprilie 21, donat de Domnul Mharzili - consilier al ţarului Rusiei din acea vreme, diferite icoane praznicale şi unele obiecte de cult (potire, cădelniţe, crucifixe). Decretul 410 din anul 1959 a forţat pe cei de aici să plece la alte mănăstiri sau să se retragă în lume, casele maicilor rămânând în paragină. În anul 1965 biserica a devenit filie a Parohiei Linseşti, comuna Oniceni. În luna aprilie 1993, un grup de credincioşi a înaintat către Episcopia Romanului o cerere de redeschidere a Mănăstirii Giurgeni. La 1 iulie 1995, a fost trimis aici ca preot slujitor părintele Antonie Jeflea (fost secretar al mănăstirii Cetăţuia - Iaşi), numit apoi stareţ cu data de 1 noiembrie 2000. Din anul 1995 s-au început lucrările de restaurare şi reconstrucţie a mănăstirii. S-a făcut un proiect de construire a unei noi biserici şi a unui nou complex mănăstiresc pe platoul deja pregătit în vecinătatea actualei biserici. Din luna aprilie a anului 2018, părintele protosinghel Nicolae Dănilă a fost numit de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim stareț al acestei obști monahale.

(pr. Daniel Marari)