Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și la invitația Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Înaltpreasfințitul Părinte Ierόtheos Vlachos, Mitropolit de Nefpaktos și Sfântul Vlassios s-a aflat în data de 16 noiembrie în mijlocul obștei monahale de la Mănăstirea Diaconești.
Înaltpreasfințitul Părinte Ierotheos Vlachos a fost, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și la invitația Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, în Mitropolia Moldovei și Bucovinei, unul dintre cei invitați pentru a participa la manifestările cultural-religioase dedicate unei personalități de prim rang a vieții spirituale ortodoxe, Arhimandritul Sofronie Saharov, în cadrul celei de-a V-a ediții a Colocviului Internațional „Întâlnire cu Duhovnicul” desfășurate la Iași și Mănăstirea Neamț, în perioada 13-15 noiembrie.
După ce a participat la ultima sesiune de comunicări dedicate Arhimandritului Sofronie Saharov, desfășurată la mănăstirea Neamț, în ziua de prăznuire a Sf. Paisie Velicikovski, Înaltpresfințitul Părinte Ierόtheos Vlachos a poposit în Arhiepiscopia Romanului și Bacăului pentru a vizita Mănăstirea Diaconești, la invitația Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim.
Astfel, astăzi, 16 noiembrie, la primele ore ale dimineții, cei doi ierarhi, însoţiţi de soborul maicilor, s-au închinat în sfântul locaș monahal așezat sub ocrotirea Maicii Domnului, apoi au asistat la slujba Polihroniului săvârșită de către un sobor de preoți şi diaconi cu ocazia acestui eveniment.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, în calitate de gazdă, a mulțumit distinsului oaspete din Biserica Soră a Greciei pentru că a acceptat invitația de a fi în mijlocul obștei acestei mănăstiri, făcând totodată o scurtă prezentare a vieții monahale din Arhiepiscopia Romanului și Bacăului:
“În Eparhia noastră avem 33 de mănăstiri și schituri în care își duc viața peste 420 de călugări și călugărițe, care dau viabilitate acestora. Acestea dovedesc dimensiunea harică a poporului român și faptul că tinerii noștri încă se angajează la viața aceasta consacrată de mănăstire.
Dacă acum mai bine de 25 de ani, în Eparhia aceasta nu exista practic nicio mănăstire deschisă, ei bine, toate acestea s-au reorganizat și s-au deschis în ultimul timp, ceea ce dovedește că poporul moldav are încă resurse, are vocații și sperăm că Dumnezeu se uită în inimile acestor tineri și tinere, care se angajează la viața aceasta. Așa cum vă este cunoscut, Moldova este pomul spiritual al Ortodoxiei Românești, dat fiind faptul că mulți călugări și călugărițe și-au afierosit viața trăirii în și cu Hristos. Mănăstirea de la Diaconești aduce o mărturie clară că se poate trăi cu Hristos și în epoca aceasta super secularizată și sofisticată, ceea ce înseamnă că Dumnezeu are prietenii săi și caută oile cele pierdute și le adună în oaze spirituale, adică în mănăstiri unde se slăvește Numele Lui”.
La rândul său, invitatul a făcut cunoscut ierarhului romașcan contextul în care s-a întâlnit cu o parte dintre viețuitoarele Mănăstirii Diaconești și motivul care l-a determinat să poposească în mijlocul acestei obști monahale.
„Am venit aici după un important simpozion dedicat Părintelui Sofronie Saharov, care a fost organizat la Iași și după un strălucit praznic închinat Sfântului Paisie Velicikovski , care a avut loc la Mănăstirea Neamț. Îi cunosc de mult timp pe Maica Stareță și pe Părintele duhovnic Amfilohie. I-am întâlnit la București la diferite manifestări, prima dată, acum ceva ani, la un congres dedicat Sfântului Vasile cel Mare organizat de PF Patriarh Daniel și de atunci s-a legat între noi o prietenie specială. Eu nu le sunt decât un frate duhovnicesc.”
De asemenea, ierarhul grec a rostit un cuvânt de învăţătură pentru folosul duhovnicesc al vieţuitoarelor mănăstirii, precum și al tuturor monahilor, monahiilor, fiilor și fiicelor duhovnicești ai Eparhiei Roamanului și Bacăului, în care a subliniat câteva aspecte referitoare la necesitatea păstrării unității Bisericii, a respectării ierarhiei bisericeşti, în contextul ultimelor evenimente care au încercat să provoace tulburări şi neorânduieli în Biserica Ortodoxă Română .
„Atunci când un om este teolog, el trebuie să îi păstorească pe oameni, iar păstorul la rândul lui trebuie să fie un teolog. Oamenii au astăzi nevoie de teologie în toate aspectele vieții lor, iar teologia Bisericii nu este fanatică și fundamentalistă, ci dimpotrivă este foarte echilibrată. Am venit în România și am participat la mai multe conferințe. Cunosc evlavia și credința poporului român. Mulți români, din propria inițiativă, au tradus din cărțile mele și consider acest lucru foarte important, o legătura foarte strânsă care s-a creat între mine și poporul român. Ne leagă aceeași biserică, aceeași teologie și aceleași tradiții și cultură. Am trecut prin aceleași probleme și neliniști. Suntem popoare care au suferit mult și suportăm presiuni din toate părțile din această lume, dar noi rămânem credincioși tradiției și culturii noastre .
Consider că Biserica este mai presus de țările noastre. De altfel, pe toți ne unește tradiția Imperiului roman creștin. Mitropolitul Teofan m-a rugat, la Mănăstirea Neamț fiind, să port o discuție cu maicile de la Mănăstirea Petru Vodă. Printre altele, le-am spus: Trebuie să îl respectați și să îl ascultați pe Mitropolitul vostru. Puteți să aveți dragostea și ajutorul tuturor, al întregii lumi, dar dacă nu aveți ocrotirea Ierarhului vostru, atunci nu aveți nimic.
Biserica este un sfânt așezământ și în această instituție există o ierarhie! Creștinul trebuie să respecte acest sfânt așezământ! Sfântul Nicolae Cabasila, după cum știți foarte bine, în cartea sa „Despre viața în Hristos” are un capitol în care descrie cum se sfințește Sfântul Altar și spune că acesta se sfințește de episcop cu sfintele moaște. Prin urmare, trei sunt polii vieții duhovnicești: Episcopul, Sfânta Masă și Sfinții Bisericii. Nu poate spune cineva: eu cinstesc biserica, dar nu cinstesc Episcopul! Dacă face acest lucru, înseamnă că nu are cuget bisericesc și nu primește binecuvântare de la Dumnezeu!“
La final, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a mulțumit încă o dată ierarhului Ierόtheos Vlachos pentru că a răspuns invitației de a fi prezent în Arhiepiscopia Romanului și Bacăului și a dăruit acestuia, în semn de prețuire, câteva cărţi reprezentative, care reliefează viața spirituală a viețuitorilor din mănăstirile eparhiei, tipărite la Editura „Filocalia”.