Vineri, 9 august, la orele 9.30, la biserica Precista din Bacău va fi adusă în pelerinaj sfînta icoană a Maicii Domnului de la mănăstirea Neamț. Icoana va fi depusă, așa cum s-au obișnuit băcăuanii în ultimii ani, în interiorul singurei ctitorii din Bacău a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare.
Pelerinajul, organizat cu binecuvîntarea Înaltpreasfințitului Mitropolit Teofan al Moldovei și Bucovinei, și a Preasfințitului Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, va dura pînă în ziua de 15 august, cînd se va serba hramul bisericii Precista. Credincioșii ortodocși din urbea noastră și din împrejurimi, care nu au avut ocazia să ajungă pînă acum la mănăstirea Neamț, pot veni să se reculeagă, să se roage și să se închine la icoana făcătoare de minuni. “Pe tot parcursul șederii Sfintei Icoane la biserica noastră vor fi oficiate slujbe speciale închinate Maicii Domnului, Acatistul și Paraclisul, precum și rugăciuni către Bunul Dumnezeu pentru roadele pămîntului”, a declarat preotul paroh ConstantinTomozei, protopop de Bacău.
În această perioadă zilnic se va oficia slujba Vecerniei, la orele 17.00, și Acatistul Maicii Domnului.
Duminică, 11 august, credincioșii vor putea participa la biserica Precista la slujba Sfintei Liturghii ce va fi oficiată de Preasfințitul Părinte Episcop Ioachim Băcăuanul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.
Miercuri, 14 august, la biserica Precista va fi oficiată slujba Prodohului Maicii Domnului de un sobor de preoți, urmând ca joi, 15 august, să fie oficiată Sfânta Liturghie arhierească.
Istoria Icoanei făcătoare de minuni de la Mănăstirea Neamț
În icoană apare reprezentată Sfînta Fecioară cu trei mîini, ținînd în brațe pe Pruncul Iisus Hristos. Chiar dacă unora li se va părea ciudat, această reprezentare nu este o greșeală a pictorului, ci este o însemnare peste veacuri a unei minuni petrecute în urmă cu 1300 de ani.
Prin această icoană, ni se aduce în fața ochilor o minune săvîrșită în secolul VIII, cînd Sfîntului Ioan Damaschin i s-a lipit mîna la loc în chip minunat, după ce i-a fost tăiată pentru că a combătut pe cei care luptau contra sfintelor icoane. Deși chipurile sfinte pictate pe această relicvă sînt foarte bine întreținute, vechimea acestui icoane se pierde în negura timpului. Tînăr fiind, Sfîntul Gherman, care a trăit pe vremea Sfîntului Petru al II-lea, Patriarhul Constantinopolului, în jurul anului 665, a plecat în pelerinaj la Locurile Sfinte, ajungînd și la Lida. Impresionat de Sfînta Icoană ce o reprezenta pe Sfînta Fecioara, a pus zugravii să-i facă o copie. Icoana a fost zugrăvită în culori. Pe o față este chipul Maicii Domnului, iar pe cealaltă parte este Sfîntul Gheorghe. În urma persecuțiilor pornite împotriva icoanelor, Sfîntul Gherman I, Patriarh al Constantinopolului, trimite copia icoanei din Lida - în jurul anului 739 - la Roma pentru a fi protejată. Aici Sfînta Icoana a rămas timp de 106 ani. În timpul Patriarhului Metodie I Mărturisitorul, Sfînta Icoana a fost adusă de la Roma la Constantinopol, unde a rămas timp de 555 ani. Pe la anul 1400, împăratul Ioan Paleologul, împreună cu Patriarhul Metodie, a trimis Sfînta Icoană Mitropolitului Iosif al Moldovei, iar lui Alexandru cel Bun i-a trimis o coroană, o mantie și un sceptru. Toate acestea în chip de dar și prețuire față de Moldova. Icoana sfîntă a Maicii Domnului a fost găzduită de Mitropolia Sucevei pînă în anul 1415, cînd Mitropolitul Iosif, împreună cu Alexandru Mușat Vodă au dăruit-o ei înșiși, Mănăstirii Neamț, unde se află și astăzi.
