Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, prilejuită de serbarea celui de-al doilea hram, a fost oficiată în Biserica „Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti“ de arhimandritul Serafim Huzdup, consilier eparhial al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, care a fost înconjurat cu un sobor de preoţi şi diaconi.

În cuvântul de învăţătură rostit cu acest sfânt prilej, părintele consilier a transmis binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, subliniind totodată importanţa păstrării credinţei străbune, aşa cum au propovăduit-o Sfinţii Apostoli şi cum au dus-o mai departe înaintaşii noştri, până în ziua de astăzi.

„În această zi de prăznuire Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti i-a adunat pe toţi Sfinţii Români la un loc pentru a fi sărbătoriţi împreună. Este o bucurie pentru viețuitorii mănăstirii noastre de fiecare dată când avem prilejul de a cinsti pe sfinții pe care i-a rodit neamul românesc“, a subliniat în cuvântul său părintele protosinghel Pahomie Parfene, stareţul Mănăstirii din satul Calapodeşti.

Pe Cuviosul Antipa, mare trăitor duhovnicesc şi călugăr sfânt, l-a odrăslit pământul Moldovei în veacul al XIX-lea. Acest ostaş al lui Hristos, numit din botez Alexandru Luchian, s-a născut în anul 1816 într-o familie de ţărani credincioşi din satul Calapodeşti - Bacău. La vârsta de 20 de ani a fost călăuzit de Duhul Sfânt să intre în nevoinţa călugărească. După petrecerea în viața monahală, atât în România, cât și în Grecia și Rusia și după o nevoinţă binecuvântată de ani de zile petrecuți în post și rugăciune, Cuviosul Antipa Athonitul şi-a dat sufletul cu pace în braţele Mântuitorului Hristos, la 10 ianuarie 1882, şi a fost înmormântat în gropniţa Mănăstirii Valaam. El este singurul călugăr român care s-a nevoit în această vestită mănăstire isihastă din nordul Europei.

(Pr. Daniel Marari)