Se poate spune că minima moralitate a ființei umane trebuie să fie normalitatea. Din nefericire, am ajuns să trăim la începutul mileniului al III-lea într-o stare în care lupta pentru normalitate cere un mare curaj și chiar sacrificiu.
Oamenii au ajuns să trăiască la extreme, calea de mijloc parcă a dispărut. Avem impresia uneori că lumea, angajându-se la alergarea galopantă impusă de mileniul vitezei, nu mai are timp să facă o selecție a valorilor autentice, adesea inversându-le sensul și autenticitatea. Altfel spus, alege de cele mai multe ori boala, în locul sănătății și definește răul drept bine, schilodind adevărata semnificație a libertății: „Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău” (Isaia 5,20).
În contextul acestor provocări ale modernității, Biserica se impune ca stâlp al valorilor autentice, susținând normalitatea și moralitatea, conform dispozițiunilor naturale ca rânduială a lui Dumnezeu. Creștinismul profund este cel care poate oferi soluția pentru depășirea egoismului și valorificarea supremă a semenului. Creștinismul este mărturisirea despre Fiul lui Dumnezeu Care S-a făcut om, ridicând astfel ființa umană la o valoare uluitoare. Fiecare om este un semen al lui Dumnezeu, un frate al Lui. Din acest motiv, fiecare om contează.
Înzestrat încă de la Facere cu libertate, omul pare că nu își dă seama că libertatea de alegere are limite esențiale. În context, nu înțelege că exercitarea libertății personale nu poate să contravină celui mai prețios dar al lui Dumnezeu – darul vieții. Fiecare celulă, fiecare embrion, poartă în sine demnitatea umană și dreptul fundamental la viață.
Orice viață este unică și irepetabilă. Dar, din păcate, omul este singura ființă din univers care se sinucide – alegând fie să își ia viața de bună-voie, fie apelând la avort sau eutanasiere.
Sfânta Scriptură nu ne vorbește în mod explicit despre avort, dar ne vorbește într-un mod sublim despre importanța și valoarea vieții. În acest sens putem vorbi de morala creștină, care se răsfrânge și asupra medicinei.
Cât de important este să înțelegem această realitate a aducerii la existență a unei valori spirituale noi în univers, adică împlinirea darului vieții și afirmarea unicității persoanei! Cât de valoroasă este această asemănare pe care o are omul cu Dumnezeu, aceea de a putea da viață! Dumnezeu este Dumnezeu prin faptul că aduce la existență ceva ce n-a mai existat. Din iubirea Sa infinită, El a împărtășit și omului această putere de a pro-crea.
Pentru Dumnezeu, fiecare om contează. Asta presupune că și pentru om, fiecare semen al său trebuie să conteze. Cu cât va conta Dumnezeu mai mult în viața fiecăruia dintre noi, cu atât vom realiza valoarea și unicitatea fiecărei persoane umane.
*cuvânt transmis cu ocazia Lunii pentru Viață 2025
