Prima zi de mai a anului 2000, când Ortodoxia universală serba a doua zi de Paște, va avea întotdeauna o semnificație aparte pentru Arhiepiscopul Ioachim. Format în duhul marilor duhovnici ai mănăstirilor din inima Moldovei, într-o perioadă când Biserica din spațiul românesc trecea prin grele încercări, și apoi, desăvârșindu-și formarea intelectuală în capitala culturală a Europei, la școala iscusiților teologi de la Institutul „Saint Serge”, arhimandritul Ioachim Giosanu era întruchiparea sintezei binecuvântate dintre spiritualitatea răsăriteană și rigoarea elocinței  occidentale. Calitățile sale spirituale și intelectuale l-au recomandat sinodalilor care l-au învestit cu harul arhieriei pentru a păstori împlinind lucrarea misionară în calitate de arhiereu vicar al Episcopiei Romanului.

Cei 18 ani care au trecut de la acel eveniment au arătat faptul că alegerea sa într-o zi de Paște nu a fost întâmplătoare, căci așa cum Sărbătoarea Învierii aduce bucurie duhovnicească și lumină în inima celui care s-a ostenit cu nevoința postului, și Ortodoxia Românească trăia bucuria darului libertății după o perioadă de temniță și privațiuni, iar Eparhia Romanului avea nevoie de un ierarh care să desăvârșească lucrarea pastoral-misionară, administrativ-canonică și social-filantropică, răspunzând totodată, cu promptitudine și eficiență, exigențelor timpului.

Centrele social-caritabile înființate, bisericile construite sau restaurate, parteneriatele încheiate cu diferite instituții ale statului, grija pentru învățământul teologic, cuvântul adresat credincioșilor în diferite ocazii sau în cărțile publicate la Editura Filocalia, imnurile închinate sfinților români, slujbele săvârșite în toate colțurile eparhiei, prezența sa în mijlocul preoților și credincioșilor, al oamenilor suferinzi sau însetați de cuvântul lui Dumnezeu, importanța acordată celui aflat în nevoie, toate acestea arată lucrarea neobosită a ierarhului pe care astăzi îl omagiem și sunt imaginea unei eparhii dinamice și unitare, înveșmântate într-o haină nouă și luminoasă. Ocrotit de rugăciunile mijlocitoare ale Sfintei Parascheva și călăuzit de imaginea părinților spirituali pe care îi poartă cu recunoștință în panteonul sufletului său, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a reușit să dea unitate și coerență complexei lucrări întreprinse în Arhiepiscopia Romanului și Bacăului.

La ceas aniversar, colaboratorii de la Centrul eparhial, cinul monahal și clerul bisericesc, fiii și fiicele duhovnicești ai Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului aduc, în această binecuvântată zi, mulțumire și recunoștință lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra eparhiei și a Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, rugând totodată pe Sfânta Parascheva să mijlocească la tronul Preasfintei Treimi pentru ca Milostivul Dumnezeu să primească jertfa neobosită a arhiereului Său, să-i dea sănătate, păstorire îndelungată, timp cu har pentru desăvârșirea lucrării și conducerea turmei pe calea mântuirii.