Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioachim a oficiat slujba Dumnezeieștii Liturghii la biserica ”Intrarea Domnului în Ierusalim” din municipiul Bacău.
Băcăuanii au serbat Duminica Floriilor alături de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioachim, care a slujit Dumnezeiasca Liturghie la biserica ”Intrarea Domnului în Ierusalim” din municipiul Bacău. În cuvântul de învățătură rostit cu acest prilej, ierarhul a evidențiat semnificația acestei sărbători pentru viața creștinului. ”Retrăirea momentelor triumfale ale intrării în Ierusalim a Mântuitorului Hristos nu poate fi conștientizată decât prin virtutea răbdării calvarului care urma trimfului pământesc al duplicității celor care-L aclamau inconștienți, și care preceda triumful Ȋnvierii prin care li s-a redat tuturor accesul la sfințenie.
„Hristos stând pe asinul”, care nu cunoscuse jugul robiei, intră în Ierusalim în osanalele angelice ale celor schimbători. „Pornirăm toți cântând în cor, angelic Osana…!” Osanalele erau angelice, dar cei care le cântau nu era fixați în bine asemeni îngerilor, ci erau schimbători și vulnerabili. Era un cor al osanalelor angelice ale oamenilor. Oamenii nu aveau puterea menținerii constante a slăvirii lui Dumnezeu asemeni îngerilor. Și astfel, Ȋl primeau pe Cel pentru care imuabilitatea este atribut ființial al Său, pentru că doar „prin Iisus” poți pune accentul pe imuabilitatea stării tale de rugăciune și mărire a Celui Căruia te rogi.
„Unii puneau crengi de palmier și flori pe calea Sa.” Toți cei care-L întâmpinau, puneau „pe calea Sa”, crengile pomului cunoștinței binelui și răului, pentru a fi călcate de Cel care va zdrobi capul șarpelui. „Copiii jucăuși urmară lui Iisus”. Cei inocenți și jucăuși, datorită vârstei lor, Ȋl urmau pe Cel imaculat prin ființa Sa. Copiii „simțeau în inocența lor că-I Dumnezeu de sus”. Sensibilitatea lor era dată de nevinovăția lor, dar inocența celor mari, era pervertită de dorința oarbă a unui împărat lumesc. „Copiii jucăuși” simțeau dumnezeirea, dar cei maturi care strigau entuziaști, în fapt, se jucau cu inocența lor, pe care-o vor pierde atunci cand vor striga „Să moară!” (Iisus „Știa din veci căderea lor, știa că nicio piatră/ Nu va rămâne-n locul ei, din ura idolatră). Sfântul Grigorie Palama spune că „acești copii s-au arătat mari teologi, iar imnul lor a fost un imn teologic, chiar dacă ei erau needucați și neînvățați”, a menționat ÎPS Arhiepiscop Ioachim în cuvântul său.
Pe lânga dimensiunea liturgică, de a sluji alături de poporul binecredincios, vizita ierarhului s-a constituit într-un îndemn și o încurajare către membrii acestei tinere parohii, preoții slujitori Mihai Beicu, Ionut Epure și Vasile Ichim, care au purces pe calea sfântă a ctitoriei. “De fiecare dată când se ridică o biserică, se zidește în același timp Templul lui Dumnezeu, constituit din cărămizile vii care sunteți frățiile voastre cu noi împreună, alături, bine-nțeles, de pelerinajul nostru către limanul mântuirii”, a mai subliniat IPS Ioachim în cuvântul de învățătură.
(Pr. Constantin Gherasim)