Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, în perioada 3-4 iunie 2019, un grup de 50 de pelerini de la Parohia „Sfinţii Trei Ierarhi” din Protoieria Bacău, au efectuat, cu sprijinul Meteora Tour, un pelerinaj la cele mai reprezentative aşezări monahale din Dobrogea, mergând pe urmele Sfântului Apostol Andrei şi a sfinţilor dobrogeni şi daco-români, protomartiri de pe teritoriul ţării noastre.
În prima zi, grupul de pelerini condus de către părintele Mihai-Flavius Balaban a poposit mai întâi la Mănăstirea Dervent, unde s-au putut închina la icoana „Maicii Domnului” – făcătoare de minuni, s-au închinat la Crucile de piatră ce „cresc din pământ”, răsărite din sângele mucenicesc al ucenicilor Sfântului Apostol Andrei şi au băut apă din cel mai căutat „Izvor al Tămăduirii” din Dobrogea, aflat în proximitatea ansamblului monahal.
Apoi, cu toţii au trăit frumoase momente de înălţare sufletească la Mănăstirea Peştera Sfântului Andrei, veche vatră de trăire în Hristos a neamului nostru, numită şi Betleemul românilor” sau „Poarta creştinismului în România”, credincioşii închinându-se atât în biserica mare a mănăstirii, cu hramul „Sf. Apostol Andrei”, cât şi în peştera cu acelaşi nume, transformată în biserică rupestră, unde a vieţuit pentru o perioadă de timp cel întâi chemat dintre Apostoli.
Un alt obiectiv important a fost vizitarea Complexul Arheologic Tropaeum Traiani din localitatea Adamclisi, unde se găseşte monumentul care reprezintă „certificatul de naștere” al poporului român. Acest mausoleu care amintește de victoria romanilor asupra dacilor din anul 102 î.d.Hr. a fost construit între anii 106-109, după proiectul lui Apollodor din Damasc. La baza acestui monument triumfal în formă cilindrică se găsesc câteva rânduri de trepte, iar în zona de mijloc se află 54 de basoreliefuri, înfățișând scene din luptele dacilor cu romanii.
Ultimul popas duhovnicesc al primei zile fost la Mănăstirea „Sfânta Maria” din staţiunea balneară de pe malul Mării Negre – Techirghiol. Credincioşii băcauani au rămas impresionaţi de frumuseţea bisericii mari din această mănastire, sfinţită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în data de 9 decembrie 2019, având hramurile „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfântul Cuvios Teoctist” şi „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”. De o frumuseţe aparte este şi biserica de lemn cu hramul „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, realizată în judeţul Mureş în secolul al XVIII-lea, mutată în anul 1934 de către regele Carol al II-lea la Castelul Pelişor de la Sinaia şi adusă aici de către Patriarhul Justinian Marina în anul 1951. Această mănăstire este cunoscută şi datorită faptului că aici a vieţuit între anii 1976-2011 părintele Arsenie Papacioc. Pelerinii s-au recules pentru câteva momente atât în chilia cât şi la mormântul celui care a fost unul dintre cei mai mari duhovnici ai ortodoxiei româneşti.
A doua zi, pelerinii au mers la mănăstirile din judeţul Tulcea, primul popas duhovnicesc fiind la Mănăstirea Celic-Dere (Pârâul de oţel), unul dintre cele mai importante centre de spiritualitate dintre Dunăre şi Marea Neagră. Aici s-au închinat la mai multe icoane făcătoare de minuni: Icoana Maicii Domnului îmbrăcată în argint și poleită cu aur, care a scăpat de două ori din foc, Icoana Maicii Domnului Eleusa, Îndurătoarea sau Grabnic Ajutătoarea şi Icoana Mântuitorului Iisus Hristos „ care se curăță singură”.
Următorul popas, cu trăirea cea mai intensă şi poate cel mai aşteptat a fost la Bazilica paleocreştină cu criptă de la Niculiţel, unde pelerinii s-au închinat la raclele Sfinţilor Mucenici Zotic, Atal, Filip şi Camasie, aduse aici de la Mănăstirea Cocoş, fiind chiar ziua lor de prăznuire, adică 4 iunie. Cu toţii au participat la finalul slujbei arhiereşti prezidate de către IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, după care au primit binecuvântarea ierarhilor şi au participat la agapa frăţească împreună cu alţi pelerini veniţi din toată ţara.
Înainte de drumul spre casă, ultima oprire de rugăciune a fost la Mănăstirea Cocoş, vatră de adâncă trăire şi spiritualitate ortodoxă aflată pe „plaiurile pline de sfinţenie şi de farmec ale Dobrogei de Nord”, unde pelerinii au regăsit, depuse sub un baldachin, cele patru racle ale Sfinţilor Mucenici Zotic, Atal, Filip şi Camasie, comorile de nepreţuit ale acestei mănăstiri.
Cu aleasă bucurie duhovnicească în suflet, credincioşii băcăuani s-au întors la casele lor, dând slavă Bunului Dumnezeu pentru darurile sale minunate lăsate ca oaze de credinţă şi spiritualitate, Sfintele Mănăstiri Dobrogene, mărgăritare ce împodobesc pământul nostru românesc. (BMF)
