Aceştia au fost călăuziţi  în dorinţa lor de înnoire a vieţii spirituale de preoţii Constantin Florariu şi Nicolae Cernat care au asigurat buna desfăşurare a pelerinajului şi s-au preocupat ca fiecare credincios să se întoarcă acasă cu mai multă bucurie sufletească, iubire faţă de aproapele şi binecuvântare.

Pentru că în pelerinaj Dumnezeu şi omul se caută reciproc şi se întâlnesc spontan şi misterios, grupul de pelerini a vizitat mănăstirile: Zosin, Vorona, Sihăstria Voronei, Cămârzani, Agapia, precum şi Casa Memorială a marelui poet român, Mihai Eminescu, de la Ipoteşti.

Primul popas  a fost la Mănăstirea Zosin unde credincioşii au fost impresionaţi de frumuseţea, curăţenia şi oaza de linişte ce înconjoară mănăstirea. Aceeaşi linişte sufletească au simţit-o la toate mănăstirile vizitate, astfel că au intensificat rugăciunea, au adus slavă şi mulțumire Bunului Dumnzeu şi s-au închinat la Moaştele Sfinţilor, printre care Moaştele Sfântului Mucenic Onufrie de la Mănăstirea Sihăstria Voronei.

La Ipoteşti au fost vizitate casa memorială a poetului Mihai Eminescu, precum şi Bisericuţa familiei Eminovici construită înainte de anul 1800, putând vedea şi mormintele părinţilor poetului şi ale fraţilor Nicu şi Iorgu Eminovici.

La toate mănăstirile s-a făcut cateheză cu prilejul pelerinajului privind viaţa sfinţilor ocrotitori, dar şi a lucrării lui Dumnezeu în viaţa oamenilor care s-au nevoit pentru a ridica biserici lui Dumnezeu în vremuri de grea încercare a credinţei creştine.

Pelerinajul a mai cuprins cântări și rugăciuni în drum spre locurile sfinte şi spre casă, îmbinându-se astfel dragostea lui Dumnezeu faţă de oameni şi a oamenilor faţă de Dumnezeu.

Creştinii participanţi la pelerinaj devenind misionari au luat mici suveniruri – cărţi, icoane, pliante pe care le-au dus celor de acasă împărtăşind cu aceştia bucuria sufletească, credinţa tare şi rugăciunea stăruitoare pe care au înalţat-o în urcușul lor duhovnicesc.

(Pr. Nicolae Cernat)