La sediul Protoieriei Bacău din strada 9 Mai nr. 48, a avut loc joi, 13 iunie 2019, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, şedinţa lunară a preoţilor băcăuani. Cu acest prilej a fost invitat să conferenţieze domnul Costion Nicolescu, cercetător ştiinţific, teolog şi etnolog, domnia sa susţinând prelegerea cu tema „Biserica şi satul din sufletul meu”. Prezent la acest eveniment din partea Centrului Eparhial a fost părintele Daniel-Ionel Marari, inspector în cadrul Biroului de catehizare și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, care a transmis binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioachim.
Acestă întâlnire moderată de către părintele protopop Costică Busuioc a fost deschisă printr-o rugăciune, apoi a urmat un cuvânt introductiv în care s-au readus în atenţie cuvintele etnografului şi sociologului Ernest Bernea (1905-1990): „Pentru istoria noastră, satul românesc tradiţional a fost microcosmosul material şi spiritual care a constituit fundamentul existenţial al naţiunii”.
În contextul „Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” în Patriarhia Română, domnul Costion Nicolescu, teolog şi etnolog, doctor în teologie la Institutul de Teologie Ortodoxă „Saint Serge“ din Paris (2006), cercetător ştiinţific în etnologie şi antropologie la Muzeul Țăranului Român (1991–2011) a susţinut conferinţa cu titlul „Biserica şi satul din sufletul meu”.
Domnul Costion Nicolescu, în prezentarea sa academica a satului şi a locuitorilor acestuia, a amintit de legătura de suflet care a avut-o cu pictorul Horia Bernea (fiul etnologului şi sociologului Ernest Bernea), care a deținut între anii 1990-2000 funcția de director general al Muzeului Țăranului Român, menţionând:
Am avut acest privilegiul de a sta în preajma lui Horia Bernea şi a lucrării sale timp de aproape zece ani. A plecat la Domnul mai repede decât ne aşteptăm noi. Am putut să văd viziunea lui asupra satului, care poate fi şi viziunea multora dintre noi, dar sunt unii oameni, marii artişti, mari oameni de spirit ai neamului, care exprimă mult mai bine ceea ce noi simţim dar nu putem exprima de multe ori.
Pictorul Horia Bernea (1938-2000), într-un interviu acordat domnului Costion Nicolescu, cel căruia i-a fost mentor, mărturisea:
Dumnezeu ştie de ce mă simt aşa de mândru în faţa unei imagini cu un ţăran sau o ţărancă. Este un sentiment foarte puternic. Nu ştiu dacă este mândria, o bucurie de cercetător, una artistică, una de tip estetic sau este, în fond, o mândrie mai dificil de recunoscut, şi anume, aceea de a fi rudă cu oameni extraordinari, de a nu fi din acelaşi neam cu şefii de azi. Omul mediu din România era un om remarcabil, şi acum el nu mai există. Avantajul meu, din care îmi vine bucuria, este că eu sunt conştient că acest om a existat. Şi eu cred că acest om poate ieşi oricând la suprafaţă. Calitatea umană îi permite asta. Nu este mort! Poate avea loc o resuscitare.
Domnul Costion Nicolescu a mai vobit despre identitatea naţională, despre ţăranul român, despre duhul de ataşament pe care acesta îl are faţă de ţară şi faţă de Dumnezeu, în sprijinul acestor afirmaţii aducând discursul de primire în Academia Română a lui Liviu Rebreanu, care afirma:
În viaţa altor naţiuni, ţărănimea a putut avea, şi a avut, un rol secundar, şters; pentru noi însă e izvorul românismului pur şi etern. La noi, singura realitate permanentă, inalterabilă, a fost şi a rămas ţăranul. Atât de mult că, de fapt, ţăranul român nici nu e ţăran ca la alte popoare. Cuvântul însuşi e de origine urbană, cel puţin în semnificaţia actuală. Ţăranul nu-şi zice niciodată ţăran. Doar în vremile mai noi şi sub influenţe politice a pătruns şi la ţară cuvântul, spre a indica pe omul dela sat în contrast cu cel dela oraş. Ţăranii însă numesc pe ţărani, simplu, oameni. De fapt ţăranul n-are nume pentru că nu e nici clasă, nici breaslă, nici funcţie, ci poporul însuşi, omul român. Pentru toată lumea, ţăran e sinonim cu Român, pe când orăşan nu, ba în general dimpotrivă, mai cu seamă în ochii ţăranului.
În încheiere, părintele protopop Costică Busuioc a amintit programul activităților ce urmează a fi desfășurate în Protopopiatul Bacău, comunicând preoţilor prezenţi ultimele noutăți și detalii administrative, iar părintele Daniel-Ionel Marari, inspector în cadrul „Biroului de catehizare și activități cu tineretul” al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, a transmis noutăţi în sprijinul implementării Proiectului „Satul între traditionalism şi urbanizare” din cadrul Programului eparhial „Cateheze în parohii” - 2019 şi a proiectelor cultural-catehetice de tipul „Şcoala de Vară” în parohii, comunicând câteva detalii privind „Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Moldova – Iași 2019” (în perioada 23-25 august) şi „Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși – Craiova 2019” (în perioada 5-8 septembrie). (Pr. Flavius Balaban)
