Sâmbătă, 10 octombrie 2026, Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Lazaret din municipiul Bacău a îmbrăcat haine de sărbătoare, cu prilejul sfințirii altarului bisericii parohiale și a Așezământului social-filantropic „Sfântul Porfirie Kavsokalivitul”.
La ceas de lumină lină, Biserica Lazaret din Bacău a devenit neîncăpătoare pentru credincioșii bacăuani veniți să participe la Slujba Vecerniei, oficiată de Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacău.
Din sobor au făcut parte părintele arhimandrit Pimen Costea, Vicar administrativ, părintele arhimandrit Nicolae Dănilă, Exarh al Mănăstirilor și Schiturilor din cuprinsul Eparhiei, părintele arhidiacon Nicolae Iftimiu, consilier patriarhal și director al Agenției de Știri Basilica, și părintele protopop Eugen-Ciprian Ciuche, protoiereu al Protopopiatului Bacău. De asemenea, la eveniment au participat membri ai administrației eparhiale, consilieri și inspectori eparhiali, protopopi din cuprinsul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, precum și numeroși preoți și diaconi.
Programul liturgic a continuat cu Slujba de Sfințire a altarului Bisericii Parohiale și a Așezământului social-filantropic „Sfântul Porfirie Kavsokalivitul” săvârșită de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioachim și de către Preasfințitul Părinte Episcop vicar Teofil Trotușanul. Cu acest prilej, părintele Ciprian Ignat, secretar eparhial, a dat citire Gramatei chiriarhale de sfințire.
În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioachim a subliniat istoria Cimitirului Eroilor Lazaret și importanța întâlnirii cu Dumnezeu în cadrul comunităților parohiale.
„Cu bucurie urcăm astăzi trepte de lumină la Lazaret, la această frumoasă întâlnire duhovnicească. Această biserică călătorește astăzi către scopul ei, către împărăția lui Dumnezeu, față de care suntem chemați să ne raportăm, atât în mod personal, dar și în lucrarea noastră cu comunitatea, cu familia etc. Minunat este Dumnezeu întru Sfinții Săi, mai ales cei cărora le-am încredințat patronajul spiritual al acestei biserici, iar alături de aceștia regăsim și alți Sfinți, pe care nu i-am nominalizat, dar care s-au adunat în biserica aceasta care și-a început în mod concret de astăzi istoria. Am o emoție aparte de fiecare data când vin aici întrucât în acest loc s-a început o istorie adevărată pe care am trăit-o personal și pe care am consemnat-o în hrisovul de târnosire al altarului.
Începând cu anul 1992, aflându-mă la Strasbourg, am participat an de an la o comemorare a soldaților români din Primul Război Mondial, căzuți pe acele meleaguri. Mergând an de an la cimitirul acela, unde și alte popoare își aminteau de eroi, am observat un bătrân care venea și asista la parastasul nostru. În 1995, s-a apropiat de mine și mi-a zis că se afla acolo deoarece tatăl său murise la Bacău și a fost îngropat într-o groapă comună. Acest lucru mi-a rămas în minte iar după ce a binevoit Dumnezeu să vin acasă, am luat decizia de a reface acest cimitir închinat eroilor, întrucât acest loc era acoperit de vegetație și lăsat în paragină. A fost construită mai întâi o capelă, iar astăzi vedem o biserică atât de mare și frumoasă. În fiecare Liturghie preotul se roagă ca Dumnezeu să reînnoiască Duhul Sfânt, se reînnoiește de fiecare dată când îl chemăm. De aceea, în numele Duhul Sfânt să vă binecuvinteze și să vă ajute Dumnezeu, iar lăcașul acesta să fie o întâlnire cu Dumnezeu întru prietenia Sa, să avem conștiința că făcând parte din Biserică suntem acele mădulare vii din care se constituie Ea și avem fiecare un rol”.
De asemenea, părintele protopop, Eugen-Ciprian Ciuche a mulțumit celor doi ierarhi pentru binecuvântarea arhierească și celor prezenți pentru sprijinul constant în realizarea acestui proiect.
„Astăzi este un moment de mare bucurie și înălțare duhovnicească pentru că eforturile părintelui paroh, a părinților slujitori de aici și a întregii comunități se văd încununate de coborârea Sfântului Duh, această lumină lină care binecuvântează toate cât s-au săvârșit. Atât biserica văzută cât și cea nevăzută, pe care am căutat să o zidim în sufletele enoriașilor, încredințați nouă de Înaltpreasfinția Voastră spre păstorire, s-au întâlnit în rugăciune. Ca o dovadă a acestei purtări de grijă așezământul social filantropic mai vechi sfințit de Înaltpreasfinția Voastră în 2012, se alătură astăzi un nou așezământ sub ocrotirea Sfântului Porfirie Kavsokalivitul și care va oferi din darurile Duhului Sfânt tuturor celor care vor beneficia de serviciile noastre și vor primi dragostea și ocrotirea acestei parohii”.
La final, părinte paroh, Marius Iacobeanu a mulțumit Înaltpreasfinției Sale și Preasfinției Sale, precum și întregii comunități parohiale.
„Pentru că nu pot exprima sentimentele și stările omului, mă voi rezuma la o rugăciune: Mare ești Doamne și minunat ești întru lucrările Tale și niciun cuvânt nu este de ajuns spre lauda minunilor Tale. Într-adevăr mari sunt lucrările lui Dumnezeu mai ales uitându-mă 15 ani în urmă și văzând lucrarea tainică a lui Dumnezeu, care a lucrat prin oameni minunați, prin diferite împrejurări și provocări, vedem că ne-a pregătit uneori fără să înțelegem de ceea ce astăzi este așezat înaintea ochilor noștri și anume acest loc minunat unde cerul se unește cu pământul, unde Dumnezeu coboară la oameni și unde omul dăruiește lui Dumnezeu viața lui, iar El se dăruiește pe Sine omului. Aceasta este un lucru de minunare și mă încearcă multe sentimente, dar în primul rând este cel al recunoștinței în fața lui Dumnezeu pentru că ne-a binecuvântat spre această lucrare de folos oamenilor și nouă tuturor. Peste ani poate nu se va mai cunoaște osteneala și numele nostru, dar dacă vor intra în această biserică oameni împovărați și vor ieși sănătoși sufletește, oameni vechi și vor ieși trasformați de dragostea lui Dumnezeu, dacă își vor găsi credința și îl vor cunoaște pe Dumnezeu atunci această lucrare a noastră înseamnă ca a rodit și va rodi și de acum înainte”.
La finalul slujbei, în semn de apreciere pentru activitatea desfășurată și pentru sprijinul acordat lucrărilor realizate în cadrul comunității parohiale, au fost oferite mai multe distincții eparhiale.
Astfel, părintele protopop Eugen-Ciprian Ciuche și părintele paroh Marius Iacobeanu au primit distincția „Crucea Țării de Jos”. Totodată, doamnei Georgiana Vlase i-a fost conferit Ordinul „Melchisedec Ștefănescu”, clasa I, iar domnului Ioan Neagu, Ordinul „Melchisedec Ștefănescu”, clasa a III-a.
Istoricul Parohiei Ortodoxe Lazaret din Bacău
În partea de nord-vest a municipiului Bacău, această comunitate parohială s-a legat încă de la început de memoria eroilor și de pământul sfințit prin jertfa celor care au trecut prin grelele încercări ale Primului Război Mondial. În jurul anului 2000, a fost ridicată prima biserică, asemenea unei capele, pentru a marca în chip solemn existența Cimitirului Eroilor „Lazaret”, loc de odihnă pentru peste 2.500 de militari și civili, înhumați în 50 de gropi comune. Cimitirul fusese organizat în timpul Marelui Război, în vecinătatea Spitalului Contagios al Armatei a II-a, cunoscut inițial sub numele de „Spitalul Lazaret nr. 220”, unde, până la sfârșitul războiului, au fost îngrijite peste 12.000 de persoane, multe dintre ele răpuse de tifos exantematic și holeră.
Vremurile potrivnice au făcut ca acest loc al memoriei să fie neglijat și aproape uitat în perioada regimului comunist. Prin stăruința filialei băcăuane a Asociației Naționale „Cultul Eroilor”, cimitirul a fost reabilitat, iar în ziua de 19 octombrie 1997 a fost sfințit monumentul ridicat în cinstea celor care odihnesc aici. De atunci, s-au săvârșit cu regularitate slujbe de pomenire și s-au organizat ceremonii de depunere a coroanelor.
În anul 2002, prin intervenția Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, terenul cimitirului a trecut din proprietatea Primăriei Municipiului Bacău în proprietatea Episcopiei Romanului, hotărându-se ca aici să se ridice Complexul Parohial Lazaret.
În anul 2002, au început lucrările pentru ridicarea unei capele de rugăciune, iar pe 16 decembrie din același an, a fost sfințită. În anul 2005 au fost finalizate capela și împrejmuirea, iar în anul 2009 a fost ridicat aghiazmatarul.
Din anul 2011, lucrările de construcție și de amenajare a curții interioare au fost continuate de preotul paroh Marius Iacobeanu, împreună cu preotul Eugen-Ciprian Ciuche, iar viața liturgică a comunității s-a intensificat prin săvârșirea zilnică a Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii. În același timp, lucrarea pastorală s-a deschis tot mai mult către nevoile celor aflați în suferință și în lipsuri, prin Așezământul Social-Filantropic Lazaret, sfințit și inaugurat în luna iunie a anului 2012.
În anii 2013–2014, în curtea bisericii a fost amenajat un altar de vară, iar zidurile interioare ale împrejmuirii au fost împodobite cu picture. Prin dorința și dăruirea unor familii de credincioși, au fost aduse și așezate în racle, spre cinstire, părticele din moaștele mai multor sfinți, însoțite de documente care le atestă autenticitatea: în anul 2013, ale Sfântului Efrem cel Nou și ale Sfântului Luca al Crimeei; în anul 2015, ale Sfântului Nectarie din Eghina; în anul 2017, ale Sfântului Ioan Rusul și ale Sfântului Spiridon al Trimitundei; iar mai apoi, ale Sfântului Ioan Gură de Aur, Sfântului Mare Mucenic Mina, Sfintei Mucenițe Anastasia Romana, Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina, Sfinților Petru și Fevronia, Sfântului Gheorghe de la Hozeva și Sfântului Nichifor cel Lepros. Zilnic se citesc aici acatistele acestor sfinți, dimineața sau seara.
În anul 2015, s-a început ridicarea unei noi biserici. Noul lăcaș a primit hramurile „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfântul Efrem cel Nou”, „Sfântul Luca al Crimeei” și „Sfântul Iosif de la Văratec”. La 2 august 2015, piatra de temelie a fost așezată de arhimandritul Pimen Costea, vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului împreună cu un sobor de preoți și diaconi. În anul 2017 au fost ridicate zidurile de cărămidă și cele două centuri de beton, au fost realizate acoperișul și învelitoarea și au fost montate crucile, iar lucrările de construcție au fost încheiate în anul 2019.
În anul 2022, a început construirea unui nou centru social-filantropic, pus sub ocrotirea Sfântului Porfirie Kavsokalivitul, destinat consilierii persoanelor care se confruntă cu dependențe și desfășurării altor activități social-filantropice și misionare. În același an a început pictarea bisericii și înzestrarea ei cu strane sculptate și mobilier pentru Sfântul Altar.
De-a lungul acestor ani, Parohia Lazaret a devenit un loc în care rugăciunea, cateheza, filantropia și misiunea se întâlnesc într-o singură lucrare. Au fost organizate grupuri de sprijin și consiliere pentru persoane care se confruntă cu dependențe, conferințe și ateliere de formare continuă, cateheze biblice și liturgice, manifestări de comemorare și cinstire a eroilor neamului, precum și școli de vară și tabere pentru copii. A fost înființat un centru de socializare pentru vârstnici și a fost dezvoltat un program săptămânal de cateheze adresate copiilor, alături de activități de ludoterapie și ateliere de rucodelie și de realizare a obiectelor lucrate manual. Prin lucrarea social-filantropică a comunității au fost sprijinite peste 500 de familii aflate în situații materiale dificile. În prezent, funcționează Centrul pentru copii și persoane cu autism „Sfinții Cosma și Damian” și un Centru de zi pentru copii „Sfânta Filofteia”.
Soborul de preoți a fost întregit în anul 2019 prin numirea preotului Florentin-Marian Vornicelu, iar în anul 2025, prin venirea preotului Constantin Răzvan Popovici, inspector eparhial în cadrul Departamentului de Cateheză și Tineret al Sectorului Cultural al Centrului Eparhial și purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, spre o mai deplină împreună-lucrare în slujirea pastorală, culturală, catehetică și misionară.



