Marți, 25 noiembrie, a fost o zi de mare bucurie liturgică pentru enoriașii Parohiei Mănăstirea Cașin II, care și-au serbat hramul de toamnă, Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina fiind ocrotitoarea paraclisului din incinta ansamblului bisericesc. Astfel, a fost săvârșită Dumnezeiasca Liturghie de către un sobor de preoți, sub protia părintelui Justinian Alupei, parohul Catedralei „Pogorârea Duhului Sfânt”, din Municipiul Onești.
Cuvântul de învățătură a fost adresat celor prezenți de părintele profesor Vlad Roșu, care a vorbit despre modul în care Sfânta Ecaterina a ales să părăsească efemeritatea acestei lumi, pentru a îmbrățișa frumusețea, înțelepciunea și bogăția Împărăției lui Hristos, devenind, prin aceasta, o oglindă a creștinului autentic.
În cuvântul de mulțumire adresat părinților slujitori și credincioșilor prezenți, părintele Ioan Bârgăoanu, parohul comunității din jurul paraclisului ce o are ocrotitoare pe Sfânta Mare Muceniță Ecaterina, a evocat bucuria născută de sărbătoarea hramului:
Frumusețea hramului unei biserici este dată de bucuria Liturghiei și de Liturghia semenului. Bucuria în Dumnezeu este o stare lăuntrică sau „o tresărire a sufletului”, după cum spune Sfântul Vasile cel Mare. Bucuria în Dumnezeu este starea interioară, dulceața sufletului, blândețea, liniștea, cucernicia și bucuria mulțumitoare și uitarea celor urâte și toate acestea la un loc născute din jertfa Crucii ce se regăsesc în comuniunea credincioșilor uniți în Liturghia lui Hristos. Bucuria slujirii liturgice este, după Sfântul Ioan Gură de Aur, „deplinătatea lucrurilor” și, astfel, împlinire în sens.
Scrie în Sfânta Scriptură că „inima veselă înseninează fața, care-i strălucește de bucurie” (Pilde 15, 13).
Este însă posibil ca fața să nu exprime bucuria pe care o are sufletul, așa cum arată împlinirea martirului. Fața scăldată de lacrimi și sânge, ca și a Sfintei Mucenițe Ecaterina, poate să ascundă însă inima omului ce se bucură de harul Mirelui Hristos. De aceea, este posibil ca omul să fie îndurerat, dar în adâncul său să se bucure jertfelnic. Creștinul se bucură când simte prezența lui Dumnezeu și se bucură când este aproape de oamenii care iubesc Liturghia. Se bucură din dragoste și pentru Dumnezeul cel iubit, și pentru oamenii prezenți, pe care îi iubește.
Pe aceștia îi regăsim în cuvintele Sfântului Teodorit, care vorbește despre „cei care făptuiesc binele și dreptatea și care sunt plini de adevărata bucurie”.
La finalul slujbei, părintele Justinian Alupei a remarcat trecerea celor 25 de ani de la sfințirea paraclisului și de la prima Liturghie oficiată în acest loc din pitoreasca așezare a Văii Cașinului. Astfel, a fost evocat momentul petrecut în urmă cu un sfert de secol, când, pe 11 iunie 2000, Arhiepiscopul Ioachim al Romanului și Bacăului, la o slujbă de Vecernie, a sfințit locul viitoarei biserici cu hramul „Buna Vestire”, iar pe 25 noiembrie același an, paraclisul înălțat spre slava lui Dumnezeu, având ocrotitori pe Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina și pe Sfântul Arhidiacon Ștefan, Întâiul Mucenic, paraclis construit în numai trei luni de zile.
(Pr. I. B)
